Inteligenţa artificială (IA) aduce beneficii de productivitate fără precedent, dar creează şi temeri privind dispariţia masivă a locurilor de muncă, motiv pentru care venitul universal de bază (UBI) revine în centrul dezbaterilor politice şi economice. Conform unor studii recente, până în 2030 aproximativ 30 % din ocupaţiile din Statele Unite ar putea fi automatizate, iar experţi de la Goldman Sachs estimează că IA ar putea determina o creştere a şomajului până la 12 %.

De ce venitul universal de bază revine în discuţie odată cu avansul IA

Geoffrey Hinton a sugerat că redistribuirea avantajelor IA ar necesita un model de tip social‑democratic, iar Sam Altman a declarat că venitul universal de bază devine „un compromis social inevitabil”. Elon Musk, începând cu 2017, consideră UBI o necesitate pentru a păstra stabilitatea consumului.

Impactul automatizării asupra pieţei muncii

– Studiile OECD indică că 6‑7 % din forţa de muncă ar putea fi înlocuită de sisteme AI până în 2030.
– Pew Research arată că grupurile cu salarii sub medie sunt cele mai expuse riscului de înlocuire.
– Sectorul producţiei şi serviciilor administrative sunt cele mai vulnerabile la automatizare.

Aceste date subliniază urgentarea unui mecanism de susţinere, cum ar fi venitul universal de bază, pentru a menţine cererea agregată în economie.

Venitul universal de bază, o idee cu rădăcini istorice

Thomas Paine, în 1797, propunea alocări fixe din taxele pe moşteniri pentru a sprijini egalitatea socială. În 1967, Martin Luther King Jr. pleda pentru un „venit garantat” ce ar eradica sărăcia. Juliana Uhuru Bidadanure (Stanford) defineşte UBI ca un instrument pentru a elimina insecuritatea economică indiferent de statutul profesional.

Provocări economice ale implementării UBI

– Finanţarea: necesită creşterea veniturilor fiscale din profitul companiilor de tehnologie.
– Inflaţia: unele modele macroeconomice prevăd presiuni de creştere a preţurilor odată cu distribuirea largă a banilor.
– Motivaţia muncii: există îngrijorări că un venit sigur ar putea reduce interesul pentru ocuparea unor locuri de muncă low‑pay.

Scenarii de finanţare a UBI prin „socializarea profiturilor” AI

Companii cum ar fi OpenAI, Tesla, Google şi Amazon generează profituri record din automatizare. Ideea de a prelua o parte din aceste câştiguri pentru a susţine venitul universal de bază atrage susţinători, dar se loveşte de obstacole precum:

1. Structuri fiscale actuale neadaptate la impozitarea profitului digital.
2. Rezistenţa politică din partea grupurilor de interese tradiţionale.
3. Necesitatea unui cadru legislativ transparent pentru redistribuire.

Consecinţe pe termen scurt şi lung ale venului universal de bază

Pe termen scurt, UBI poate reduce inegalităţile şi poate amortiza şocurile ocupationale generate de IA. Pe termen lung, succesul depinde de sustenabilitatea fiscală şi de capacitatea de a menţine coherenţa socială fără a crea dependenţe excesive de transferuri de stat.

Dezbaterea privind venitul universal de bază devine astfel o componentă esenţială a politicii economice, necesitând monitorizare continuă a evoluţiilor tehnologice şi a impactului lor asupra ocupării forţei de muncă.