Inteligența artificială a trecut de la o promisiune tehnologică la un instrument omniprezent în mediul corporativ, academic și instituțional, remodelând modul de lucru, comunicare și luare a deciziilor în mai puțin de un deceniu. Evoluţia rapidă a LLM‑urilor, a algoritmilor de analiză a datelor și a soluţiilor de automatizare generează simultan oportunităţi și provocări privind responsabilitatea, echitatea și siguranţa.

Responsabilitate și erori în documente oficiale

Un incident recent din Australia a demonstrat vulnerabilităţile integrării necontrolate a inteligenței artificiale în activităţi critice. Un raport oficial, elaborat cu ajutorul unui model de limbaj, a conţinut informaţii eronate descoperite abia ulterior. Situaţia a pus în evidență riscul ca datele incorecte să pătrundă în documente oficiale când lipsesc controalele umane.

– Cine răspunde legal pentru erorile generate de AI?
– Cum se verifică sursa informaţiilor?
– Ar trebui obligatorie etichetarea conţinutului creat de inteligenţa artificială?

Aceste întrebări solicită reglementări clare pentru utilizarea AI în sectorul public.

Impactul AI asupra pieţei muncii

Raportul McKinsey din 2025 indică că aproape 90 % dintre angajaţii cu vârste între 35‑44 de ani sunt pregătiţi să adopte inteligenţa artificială în activitatea lor. În acelaşi timp, unele companii limitează accesul la LLM‑uri din motive de securitate, în timp ce altele le integrează în toate fluxurile de lucru, generând diferenţe de competitivitate.

Studii recente arată că productivitatea poate scădea în activităţi de programare, deoarece modelele nu înţeleg întotdeauna contextul tehnic. Astfel, impactul inteligenţei artificiale asupra muncii rămâne complex şi variabil.

Bias, discriminare și manipulare digitală

Algoritmii învaţă din date reale, care includ prejudecăţi sociale. Dacă nu sunt corectaţi, inteligenţa artificială poate amplifica discriminarea în selecţia candidaţilor, recomandările financiare sau recunoaşterea biometrică.

Cazurile de recunoaștere facială eronată, de la supravegherea uigurilor în Xinjiang la incidente din Statele Unite, ilustrează riscurile de bias în sistemele AI.

Deepfake și dezinformare

Proliferarea conţinutului fals și a materialelor deepfake creşte confuzia publică și facilitează fraude digitale. Rapoarte internaţionale arată o creştere a tentativelor de fraudă bazate pe deepfake în campanii electorale.

În Danemarca, o propunere legislativă vizează protecţia feţei și a vocii ca drept de proprietate, sancţiunile pentru utilizarea neautorizată fiind prevăzute în proiect.

Utilizări constructive ale deepfake includ simulări clinice și recrearea de personaje istorice în scopuri educaţionale, demonstrând că tehnologia poate avea și beneficii.

„Datoria cognitivă” și riscurile pentru abilităţi

Studiile recente avertizează că externalizarea gândirii critice către inteligenţa artificială poate diminua treptat abilităţile cognitive. Cercetările privind „datoria cognitivă” sunt în dezvoltare, fără încă dovezi clare asupra efectelor neurologice pe termen lung.

Reglementarea AI în context geopolitic

Uniunea Europeană adoptă o strategie precaută, preferând reglementări stricte pentru a proteja cetăţenii, în timp ce SUA și China urmăresc o competiţie mai agresivă în domeniul inteligenţei artificiale. Această abordare poate limita inovaţia în Europa şi poate determina migrarea companiilor către ecosisteme mai permisive.

Implicarea societăţii civile

Dezbaterile privind etica AI trebuie să implice eticieni, jurişti, educatori, medici, legislatori şi publicul larg. În România, dialogurile sunt la început, dar interesul crescut în mediul academic şi profesional reflectă conştientizarea necesităţii de reglementare și transparență.

Inteligența artificială reprezintă o unealtă puternică, cu potenţial de beneficii semnificative atunci când este guvernată de reguli clare, responsabilitate și transparență. Monitorizarea continuă a evoluţiilor și informarea actualizată a societăţii rămân esenţiale pentru a echilibra inovaţia cu protecţia interesului public.