Investițiile în stațiunile de iarnă au viitor? Straja, locul ce se reinventează în absența zăpezii, a deschis sezonul oficial pe 20 decembrie, într-un climat însorit și cu puțină zăpadă naturală. Stațiunea din Munții Vâlcan, situată la altitudinea de 1.400–1.600 de metri, are 12 pârtii de peste 25 de kilometri, din care majoritatea pot fi acoperite cu zăpadă artificială. În anii precedenți, sezonul începea din 1 decembrie, însă ultimele ninsori au retras interesul turiștilor.

În condițiile că zăpada naturală rămâne rară, Straja a introdus o atracție inovatoare: o sanie pe șine numită Baloo Coaster, finanțată prin Programul pentru Tranziție Justă cu 2,6 milioane de euro. Numele vine de la ursul Baloo, care a fost găsit în pădurile Parângului în 2000 și a devenit o mascote a stațiunii. Această instalație atrage turiștii în perioada premergătoare ninsorilor, oferind o experiență diferită de cea tipică a schiului.

Pentru cei care doresc activități în timpul zilei, administratorii străbat pârtiile Alfa, Telegondola, Telescaunul Alfa și Telescaunul Constantinescu, toate funcționale între orele 9 și 17. Deschiderea altor trasee depinde însă de venirea zăpezii naturale, iar în prezent doar o mică parte din instalații este operată în mod regulat.

Straja nu se limitează la sporturile de zăpadă. La poalele Vârfului Straja (1.621 m) se află un schit din anii ’90 și Crucea Eroilor, un monument de aproape 20 de metri dedicat soldaților români din Primul Război Mondial. Intrarea în schit se realizează printr-un tunel de peste 50 de metri, decorat cu icoane ortodoxe, oferind un element istoric suplimentar pentru vizitatori.

În contrast, stațiunile din jur, cum ar fi Pasul Vâlcan și Râușor, au resimțit mai profund impactul lipsei zăpezii. În Pasul Vâlcan, turiștii pot face plimbări cu telegondola pentru 10 lei pe sens, dar pârtiile rămân inutilizabile fără ninsori. Primarul Vulcan a subliniat că investițiile pentru sezonul rece au fost reduse, iar obiectivele viitoare se îndreaptă spre activități estivale, cum ar fi competiția de longboard.

În Râușor, cea mai mică stațiune din Munții Retezat, progresele recente în construirea unui telescaun și amenajarea unor pârtii de schi nu au fost suficient de eficiente pentru sezonul acesta. Lacațele de zăpadă rămân limitat, iar vizitatorii se confruntă cu condiții impracticabile.

În total, România are peste 200 de localități și zone declarate stațiuni turistice, multe dintre ele având la bază relieful montan. Acest statut a făcut ca în timpul iernii să fie destinații preferate pentru schi și săniuș, dar schimbările climatice au afectat disponibilitatea zăpezii. Astfel, se observă o tendință de a diversifica ofertă, combinând activități de iarnă cu alternative de sezon.

Straja a demonstrat că, în ciuda lipsurilor, există inițiative de adaptare: sania pe șine, zăpada artificială și atracțiile istorice pot suplimenta experiența clasică de schi. Această abordare ar putea reprezenta un model pentru alte stațiuni care se confruntă cu condiții meteorologice variabile. În acest context, viitorul investițiilor în stațiunile de iarnă depinde de capacitatea de a inova și de a oferi atracții care să răspundă cererii turistice în diverse anotimpuri.