Ioan-Aurel Pop neagă acuzații de manipulare în privința candidaturii sale pentru un nou mandat la Academia Română

Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a declarat joi că nu a fost implicat în nicio „mașinațiune” pentru a obține un nou mandat la conducerea instituției. În schimb, acesta a acuzat persoanele care se opun modificării Legii Academiei de o tentativă de a „sabotare unirii” dintre Academia Română și Academia Republicii Moldova.

„Nu am făcut nicio mașinațiune ca să candidez din nou. Am introdus, dimpotrivă, limită de vârstă de 75 de ani. Cu această limită, nimeni nu poate candida mai mult de două ori. Dar eu dau declarație în scris că nu voi candida din nou. Mi-am făcut cele două mandate și a fost prea mult pentru mine chiar și așa,” a afirmat Pop pentru AGERPRES.

Controversa legislativă

Reacțiile au fost rapide, în special din partea senatorului USR Ștefan Pălărie, care a criticat propunerea legislativă, inițiată de 14 senatori și deputați din PSD, PNL, AUR și minorități, menționând că modificările aduse legii au un caracter suspect. „Discutăm despre o altă Ordonanță 13. Aceste fapte cu iz penal, care ar putea fi pedepsite prin închisoare, în cazul trecerii acestei legi, ar putea să fie șterse,” a spus Pălărie, sugerând că intențiile agresive din spatele acestui proiect sunt de natură suspectă.

Pe de altă parte, senatorul PSD Robert Cazanciuc, unul dintre inițiatorii propunerii, a încercat să clarifice scopul acestei modificări, subliniind că proiectul de lege vizează o mai bună gestionare a patrimoniului Academiei. „Dacă cineva a abuzat de anumite lucruri, răspunderea este cu siguranță individuală. Nu trebuie să avem o legislație care să condamne un întreg sistem,” a declarat Cazanciuc.

Perspectivele unirii între academii

La finalul anului trecut, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au emis o declarație comună prin care reafirmă importanța colaborării între cele două instituții pentru consolidarea identității naționale. În acest document, președinții celor două academii, Ioan-Aurel Pop și Ion Tighineanu, subliniază că identitatea poporului român din ambele țări este esențială și trebuie protejată.

„Astăzi, în ciuda vicisitudinilor, se știe peste tot în lume că identitatea poporului de pe ambele maluri ale Prutului este românească. Cele două Academii au avut un rol fundamental în apărarea acestui adevăr,” se arată în declarația celor două foruri.

Academia Română și Academia de Științe a Moldovei își propun o strategie de apropiere care vizează nu doar colaborarea științifică, ci și o reîntregire spirituală și culturală a românilor. Această viziune se bazează pe tradiții comune, istorii și valori pe care cele două comunități le împărtășesc.

Ioan-Aurel Pop își reafirmă angajamentul față de aceste valori, considerând că modificările legii sunt un pas necesar pentru a avansa spre o unire reală. Rămâne de văzut cum va evolua acest proces legislativ și cât de mult va influența viitorul colaborării între cele două academii.