Leancă recunoaște responsabilitățile în scandalul fraudei bancare

Fostul premier al Republicii Moldova, Iurie Leancă, a declarat că regretă că nu și-a dat demisia la timp în contextul fraudei bancare ce a marcat țara în anii anteriori. În cadrul primei ședințe de judecată din acest an în procesul lui Vladimir Plahotniuc, Leancă a subliniat importanța asumării responsabilităților și a evidențiat acțiunile pe care le-a întreprins în calitate de ministru și prim-ministru.

Leancă a afirmat că singurul reproș pe care și-l face este că „nu mi-am dat demisia la timp”. Acesta consideră că dimensiunea reală a fraudei nu a fost pe deplin înțeleasă și că guvernul ar fi trebuit să vină cu soluții mai devreme. „Discuția a început în iunie ca o soluție, iar până atunci nu se punea problema ca statul ar trebui să intervină într-o manieră atât de drastică”, a declarat el.

Actori invizibili în spatele scandalului

Leancă a adăugat că suspectează existența unor „actori din Republica Moldova și din afară” care ar fi putut contribui la atacurile raider ce au început încă din 2011. Deși a refuzat să ofere nume concrete, fostul premier a lăsat să se înțeleagă că în spatele evenimentelor din acea perioadă se află interese complexe.

„Nu sunt convins că domnul Șor a fost unicul care a beneficiat în mare parte. Așa-zisele atacuri raider au început în 2011, dar nu mă faceți să dau nume, pentru asta există acest dosar”, a explicat Leancă.

Avocatul lui Vladimir Plahotniuc, Lucian Rogac, a reafirmat că martorul nu a primit niciodată indicații din partea clientului său, subliniind că instituțiile responsabilizate de gestiunea sistemului financiar bancar în acea perioadă reveneau, în principal, PLDM.

Acuzații și controverse legate de PLDM

Declarațiile lui Leancă în instanță au fost susținute de alți martori, precum Ion Sturzu și Artur Gherman. Amândoi au confirmat că nu au fost influențați de Plahotniuc. „În acea perioadă, mai multe instituții erau atribuite PLDM”, a subliniat Rogac. Acuzațiile sunt acum îndreptate către acest partid, condus la vremea respectivă de Vlad Filat, în momentul devalizării sistemului bancar.

Procurorul de caz, Alexandru Cernei, a evaluat declarațiile lui Leancă drept „irelevante”, arătând că nu au oferit informații semnificative despre activitatea lui Plahotniuc. „A vorbit doar despre dumnealui și despre acțiunile post-factum. În ceea ce-l privește pe domnul Plahotniuc sau pe domnul Șor, nu ne-a comunicat nimic util”, a concluzionat Cernei.

În căutarea adevărului în scandalul aeroportului

Leancă este, de asemenea, implicat în scandalul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău, având o confruntare cu procurorii care îi contestă deciziile din 2013. Statul a fost prejudiciat cu peste 392 de milioane de lei, iar aeroportul a fost restituit recent autorităților. Miza acestui dosar este mare, dat fiind impactul pe care îl are asupra politicii și economiei moldovenești.

Investigațiile recente, cum ar fi „Cutia Neagră PLUS”, au evidențiat presiunea exercitată asupra guvernului de către actori politici independenți pentru a oferi garanții de stat în contextul crizei bancare din 2014. Leancă susține că, înainte de a elibera aceste garanții, a dorit să se asigure că toți liderii alianței erau informați despre criza profundă prin care trecea țara.

Fostul premier continuă să conteste acuzațiile și să insiste asupra unei versiuni proprii a evenimentelor din acea perioadă tumultuoasă, lăsând deschisă întrebarea: cine este cu adevărat responsabil pentru scandalul de amploare care a zguduit Republica Moldova?