Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au anunțat recent că își suspendă activitatea pe durată nedeterminată, până la retragerea proiectului referitor la pensiile speciale ale magistraților. Acest proiect a stârnit un val de nemulțumiri printre judecători și procurori, care se simt afectați de modificările propuse.

Adunarea Generală a procurorilor s-a întrunit pentru a discuta despre proiectul de act normativ privind modificarea pensiilor de serviciu și măsurile necesare pentru protejarea statutului magistraților și a independenței justiției. Procurorii au decis în unanimitate că proiectul nu rezolvă niciuna dintre inechitățile sociale și că lipsește o etapizare reală și măsuri tranzitorii, fiind elaborat în lipsa unei fundamentări reale.

Printre principalele modificări propuse de proiect se numără vârsta de pensionare pentru magistrați, care ar urma să fie cea standard din sistemul public de pensii, adică 65 de ani, și posibilitatea de a se pensiona anticipat după 35 de ani vechime, cu penalizări anuale pentru cei care nu îndeplinesc vârsta cerută de lege. De asemenea, cuantumul pensiei nu va putea fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună dinaintea pensionării.

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis un comunicat în care critică dur guvernul pentru atitudinea publică ostilă față de judecători și procurori, pentru luările de poziție care culpabilizează sistemul judiciar și pentru ignorarea argumentelor reprezentanților sistemului judiciar. Activitatea a fost suspendată și la Curtea de Apel București, iar adunările generale ale judecătorilor și procurorilor sunt convocate pentru a decide asupra unor acțiuni de protest.

În acest context, este important să urmărim evoluțiile legislative și reacțiile sistemului judiciar, dar și să înțelegem impactul acestor schimbări asupra justiției și societății în ansamblu, astfel încât să putem avea o viziune completă asupra fenomenului și a modului în care afectează pensiile magistraților și independența justiției.