Reforma pensiilor magistraților a în atenția publicului după ce Curtea Constituțională (CCR) a admis luni sesizarea de neconstituționalitate depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia a anunțat respingerea legii care modifica sistemul de pensii pentru judecători și procurori, proiect pentru care Guvernul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe 1 septembrie.

Votul în CCR a fost de 5/4 pentru admiterea sesizării, judecătorii care au susținut această poziție fiind Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Bogdan Licu și Marian Busuioc. Cei patru judecători care au votat împotriva admiterii au fost Simina Tănăsescu (președinte), Laura‑Iuliana Scântei, Csaba Asztalos și Dacian Cosmin Dragoș. Decizia a fost luată după două amânări, în 24 septembrie și 8 octombrie.

Lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a fost invocată ca principal motiv procedural. CCR a subliniat că neprezentarea avizului poate genera „motivi extrinseci” – de formă – și nu neapărat „motivi intrinseci” legate de conținut. Întrucât legea nu a beneficiat de avizul CSM, instituția consideră că procedura legislativă a fost încălcată.

Reacții politice

– Ludovic Orban (consilier al președintelui Nicușor Dan) a respins ideea că demisia premierului ar fi necesară, argumentând că nu există pierdere de legitimitate constituțională.
– Gabriel Andronache, liderul grupului PNL din Camera Deputaților, a precizat că procedura privind reforma pensiilor magistraților se poate relua de la capăt, dacă CCR va susține o neconstituționalitate de formă.
– Mircea Abrudean, președintele Senatului, a declarat că premierul Bolojan nu are niciun motiv să-și dea demisia în contextul acestei decizii.
– George Simion (AUR) a cerut public demisia lui Ilie Bolojan, considerând că respingerea reformei este un eșec politic.

Impactul asupra PNRR

Premierul Bolojan a susținut că reforma pensiilor magistraților constituie un jalon al PNRR valorat la 231 de milioane de euro. Ministrul investițiilor, Dragoș Pîslaru, a confirmat că aceste fonduri europene depind de adoptarea cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, prevăzut în Jalonul 215 al PNRR. CSM a contestat afirmațiile premierului, acuzându-l de minciună, dar Ministerul a menționat că decizia CCR poate afecta accesarea acestui buget.

Conținutul legii respinse

– Pensia maximă a magistraților să nu depășească 70 % din ultimul salariu net, față de 80 % din salariul brut prevăzut anterior.
– Vârsta standard de pensionare să fie 65 de ani, înlocuind criteriul de vechime de 25 de ani și introducând un prag de 35 de ani de vechime.

Înalta Curte de Casație și Justiție a detaliat în sesizarea de 39 de pagini încălcări ale 37 de decizii obligatorii ale CCR, invocând principiile statului de drept, independența justiției și securitatea juridică. Printre acuzații se numără discriminarea nejustificată, lipsa respectului pentru tehnica legislativă și neîndeplinirea obligației de a obține avizul CSM.

Concluzie

Decizia CCR privind reforma pensiilor magistraților marchează o nouă etapă în disputa dintre executiv și instituțiile judiciare. În timp ce guvernul încearcă să reia procesul legislativ, impactul asupra fondurilor PNRR și peisajul politic rămâne incert. Este esențial ca publicul să urmărească evoluțiile viitoare pentru a înțelege cum vor fi abordate atât aspectele procedurale, cât și cele financiare ale reformei.