Judecătorii Curții Constituționale au decis miercuri că legea care prevede creșterea vârstei de pensionare a magistraților, dar și micșorarea cuantumului pensiei de serviciu, este constituțională. După cinci amânări, decizia a fost adoptată cu 6 voturi pentru și 3 împotrivă, iar acum proiectul promovat de Guvernul Bolojan urmează să fie trimis președintelui pentru promulgare.

Legea contestată a provocat reacții ample în rândul autorităților și al specialiștilor din justiție. Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Lia Savonea, a declarat pentru HotNews că „independența justiției nu este negociabilă” și a anunțat că instanța va utiliza toate instrumentele legale pentru a apăra această independență. De asemenea, Savonea a menționat că este posibil să sesizeze instituții europene competente în această privință.

Reacția lui Nicușor Dan, președintele Capitalei, a fost un mesaj de susținere pentru decizia CCR, afirmând că recalibrarea modului de calcul al pensiilor magistraților este „un gest de echitate așteptat de societate”. Acesta a asigurat că munca magistraților este respectată și că importanța lor în arhitectura statului este recunoscută.

Votul judecătorilor a arătat o divizare clară a opiniei în cadrul CCR. Judecătorii care au votat pentru constituționalitate, printre care Simina Tănăsescu, Iulia Scântei și Csaba Asztalos, au argumentat că modificările sunt necesare în contextul financiar actual. De cealaltă parte, cei care s-au opus, printre care Bogdan Licu și Gheorghe Stan, au susținut că legea ar putea afecta negativ independența justiției și ar crea discriminări în rândul beneficiarilor de pensii de serviciu.

Legea va intra în vigoare de la data promulgării și prevede o tranziție de 15 ani în care vârsta de pensionare va crește gradual de la 49 de ani, până la 65 de ani. Aceasta a stârnit temeri legate de impactul asupra magistraților aflați în activitate, care ar putea fi constrânși să lucreze mai mult decât era precedent.

Pe lângă reacțiile din justiție, comentariile din mediul politic au fost variate. Premierul Ilie Bolojan a salutat verdictul CCR și a subliniat importanța reformei pentru stabilitatea sistemului de justiție.

Legea a fost contestată inițial de ÎCCJ, care a atras atenția asupra posibilelor încălcări ale standardelor internaționale și asupra riscurilor de discriminare a magistraților. Instanța a susținut că măsurile adoptate ar putea submina încrederea publicului în sistemul judiciar. Aceste aspecte au fost considerate de CCR în evaluarea deciziei finale, dar judecătorii au decis că noua lege respectă cadrul legal național.

În urma acestei hotărâri, se preconizează o dezbatere publică mult mai amplă despre viitorul pensiilor de serviciu și despre reformele din justiție, mai ales în contextul actual al crizei economice. Reacțiile din partea societății civilă și a experților în drept sunt așteptate, având în vedere implicațiile semnificative ale acestei legi asupra sistemului judiciar din România.

Legea va continua să fie un subiect de discuție, iar modul în care va fi implementată ar putea avea un impact pe termen lung asupra justiției și a magistraților români.