Înalta Curte sesizează instituțiile europene după decizia CCR privind pensiile speciale ale magistraților

Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), a anunțat că instanța supremă va sesiza „instituțiile europene competente” în legătură cu modificările aduse pensiilor speciale ale magistraților, recent declarate constituționale de Curtea Constituțională a României (CCR). Această reacție vine în contextul unei decizii care a stârnit controverse ample în rândul sistemului judiciar și nu numai.

„Înalta Curte de Casație și Justiție a parcurs toate demersurile legale disponibile în plan intern pentru apărarea independenței magistraților”, a subliniat Savonea. Declarațiile sale reflectă o îngrijorare profundă față de posibilele consecințe ale acestei decizii asupra funcționării justiției în România.

Îngrijorări privind independența justiției

Lia Savonea a insistat că „slăbirea standardelor de protecție constituțională este profund îngrijorătoare și va impune o reacție instituțională fermă”. Această afirmatie subliniază esența independenței justiției, un principiu fundamental care, conform Săvonei, trebuie apărat prin toate căile legale posibile.

„Independența justiției reprezintă un principiu fundamental, iar ICCJ va acționa prin toate mijloacele legale și instituționale pentru a o apăra, inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente,” a adăugat ea. Această poziție a ÎCCJ vine pe fondul unor critici tot mai accentuate, care susțin că reforma pensiilor speciale subminează fundamentul încrederii în sistemul judiciar.

Divergențele de opinie în rândul autorităților

În contrast cu poziția președintei ÎCCJ, lideri politici au apreciat decizia CCR ca pe un pas pozitiv. Președintele Primăriei Capitalei, Nicușor Dan, a caracterizat-o drept „un gest de echitate așteptat de societate”. Această opinie sugerează o tensiune crescândă între avocații reformei și cei care se tem de consecințele acesteia asupra independenței justiției.

În aceeași notă, premierul Ilie Bolojan a declarat că se vor face demersuri pentru recuperarea banilor din PNRR, o măsură care, potrivit lui, ar putea compensa pierderile aduse de tăierea pensiilor speciale. Aceste poziții divergente între actori politici și cei din justiție indică o criză de încredere care ar putea afecta capacitatea de cooperare între diferitele ramuri ale puterii.

Aprecierile din mediul juridic

Circulatia ideilor în justiție a generat reacții variate. Unii judecători au formulat critici severe la adresa hotărârii CCR. O reacție din partea unui judecător anonim, reflectată într-un interviu recent, a subliniat: „Democrația a murit! Bun-venit în era post-constituțională”, formulări ce ilustrează o stare de neîncredere și îngrijorare în rândul magistraților.

Această stare de spirit nu este singulară, ci reprezintă o tendință mai largă în care cei din sistemul judiciar își exprimă temerile față de viitorul independenței justiției, temeri accentuate de recentele modificări legislative.

Deciziile Curții Constituționale, deși apreciați de unii lideri politici ca fiind în interesul societății, continuă să alimenteze o debatere intensă pe tema statutului justiției în România și a securității juridice a magistraților. Această situație complexă greu poate fi rezolvată fără un consens și o colaborare între toate părțile implicate.

Astfel, viitorul justiției în România rămâne incert, iar reacțiile puternice din partea ÎCCJ nu fac decât să evidențieze fragilitatea echilibrelor instituționale în contextul reformelor actuale.