De la 1 ianuarie 2026, românii vor fi afectați de un nou val de majorări ale impozitelor și taxelor, ca urmare a adoptării unui pachet de modificări fiscale de către Guvern, recent validat de Curtea Constituțională. Aceste măsuri, incluse în Ordonanța de urgență nr. 89/2025, vor impune modificări semnificative pentru atât persoanele fizice, cât și pentru companii, având un impact direct asupra impozitelor pe locuințe, terenuri, vehicule, câștiguri din investiții și veniturile din chirii.

Costuri mai mari pentru proprietari și șoferi

Una dintre schimbările esențiale vizează impozitul pe clădiri, care va crește semnificativ. Aceasta se datorează actualizării grilelor de evaluare din Codul fiscal, afectând atât locuințele din mediul urban, cât și pe cele din rurale. Proprietarii de imobile construite înainte de 1990 vor resimți o presiune financiară suplimentară, deoarece reducerile de impozit de care beneficiau până acum vor fi eliminate. „Aceasta este o măsură greu de suportat pentru mulți dintre noi. Proprietățile vechi sunt deja o povară, iar acum se adaugă și impozite mai mari”, a declarat Alina, o proprietară din București.

În ceea ce privește vehiculele, regimul de impozitare va suferi schimbări semnificative. Mașinile electrice vor fi impozitate pentru prima dată, cu o sumă fixă de 40 de lei pe an, în timp ce scutirile pentru vehiculele hibride vor fi restricționate. Eliminarea scutirilor pentru ONG-uri și alte categorii va afecta și mai multe persoane. „Nu este o veste bună pentru noi. Cu toate normele de poluare, măsurile actuale nu stimulenază întreținerea vehiculelor mai puțin poluante”, a subliniat Mihai, un proprietar de autoturism hibrid.

Impozite pe câștigurile din investiții și chirii

Noile reglementări vor afecta de asemenea câștigurile din investiții și veniturile din chirii. Impozitul pe câștigurile obținute din tranzacțiile cu criptomonede va fi majorat de la 10% la 16%. Aceste măsuri vin pe fondul creșterii numărului de tranzacții și al popularizării criptomonedelor în România. Platformele de tranzacționare vor fi obligate să raporteze datele utilizatorilor către ANAF, o măsură destinată să asigure o impozitare corectă.

Veniturile obținute din închirierea pe termen scurt vor fi, de asemenea, impozitate diferit, în funcție de numărul de camere închiriate. Aceste modificări au stârnit déjà neliniște printre proprietarii care locuiesc din chirii, aceștia temându-se de scăderea profitabilității în condițiile noilor reglementări. „Este o lovitură pentru piața chiriilor în regim hotelier. Mulți dintre noi ne-am bazat pe veniturile acestea, iar acum nu știm ce să facem”, a comentat Andrei, un antreprenor în sectorul turismului.

Răspunsul autorităților și impactul pe termen lung

Guvernul a justificat aceste majorări prin necesitatea de a crește veniturile la buget și a reduce deficitul bugetar într-un context economic complicat. Oficialii susțin că reformele sunt în concordanță cu angajamentele asumate la nivel european. În același timp, criticii acestor măsuri avertizează că povara taxelor mai mari va afecta în mod disproporționat persoanele cu venituri mici și mijlocii.

Mai mult, se estimează că aceste măsuri vor crea o presiune suplimentară asupra consumatorilor, care se vor confrunta cu creșteri ale prețurilor pentru bunuri esențiale. „Deciziile guvernului nu ajută deloc economia locală. Istoricul sugerează că, după astfel de măsuri, consumatorul va avea mai puțină putere de cumpărare”, a fost declarația unui economist contactat pentru a evalua impactul acestor schimbări.

Pe măsură ce românii se pregătesc să intre în noul an, incertitudinea economică cauzată de schimbările fiscale va continua să fie un subiect de dezbatere publică, afectând planurile de investiție și consum ale multor gospodării.