Malta, repatrierea rapidă a 44 de migranți: un triumf sau o provocare?

Malta a realizat în ultimele zile una dintre cele mai rapide operațiuni de repatriere a migranților, trimițând 44 de persoane în țările lor de origine în doar 17 zile de la salvarea lor. Acest gest prompt, anunțat de guvernul maltez, a fost considerat o victorie în lupta împotriva traficului de persoane, dar ridică întrebări cu privire la soarta celorlalți membri ai grupului inițial.

Un caz fără precedent

Conform informațiilor furnizate de Malta Independent, grupul de migranți a fost salvat pe 12 decembrie 2025, după ce ambarcațiunea lor s-a răsturnat în Mediterana. Deși au fost aduși în Malta împreună cu alți 61 de indivizi, doar 44 au fost repatriați pe 28 decembrie. Această rapiditate la care s-a desfășurat operațiunea este neașteptată, având în vedere că, de obicei, procesul de repatriere durează săptămâni sau chiar luni.

Ministerul pentru Afaceri Interne, Securitate și Occupare, Byron Camilleri, a declarat că eficiența acestei repatriatori a fost rezultatul coordonării strânse între autoritățile malteze. „Această operațiune rapidă trimite un mesaj ferm că modelul de afaceri al traficanților de persoane este atacat,” a afirmat Camilleri.

Ce s-a întâmplat cu restul grupului?

Dintre cele 61 de persoane salvate, 17 au rămas în Malta, iar soarta lor rămâne incertă. Autoritățile nu au clarificat dacă aceștia au solicitat azil sau sunt în continuare deținuți. Discreția în ceea ce privește repatrierea este obișnuită, motivată de dorința de a nu informa rețelele de trafic și de a respecta acordurile diplomatice cu țările de origine.

Întrebările cu privire la condițiile legale ale migranților repatriați sunt, de asemenea, lăsate fără răspuns. Nu se știe dacă aceștia au avut asistență juridică sau dacă au fost informați despre drepturile lor de a solicita azil.

Politica malteză și efectele acesteia

Guvernul maltez a raportat că 81% din migranții care au ajuns în țară în 2025 au fost trimiși înapoi, iar sosirile au scăzut cu 93% față de ultimii cinci ani. Conducerea malteză își justifică succesele printr-o politică de migrație „fermi și echitabilă”, care combină prevenția și descurajarea.

„Malta a fost întotdeauna o destinație pentru migranții care traversează Marea Mediterană, iar abordarea noastră a fost întotdeauna să oferim o securitate echilibrată,” a adăugat Camilleri. Cu toate acestea, această politică generază controverse. Criticii subliniază riscurile umanității implicate în procesul de repatriere rapidă.

Pe fondul acestor controverse, Malta se pregătește pentru implementarea unor noi sisteme digitale de gestionare a frontierelor, care vor avea un impact semnificativ asupra modului în care sunt tratați migranții. Sistemul de Intrare/Ieşire, care va deveni operațional până în aprilie 2026, promite să faciliteze gestionarea fluxurilor migratorii și să ofere mai multe instrumente de monitorizare.

Această rapidă repatriere evidențiază un aspect important al politicii malteze de migrație: eficiența primează adesea în fața compasiunii. Cu toate că reîntoarcerea celor 44 de migranți este privită ca un succes de către autorități, rămâne întrebarea esențială: cât de umană este această abordare și ce se întâmplă cu cei care nu revin acasă? Într-o lume în care migrația rămâne o problemă globală complexă, Malta își redefinește constant politica, lăsând în urmă multe întrebări nerezolvate.