Un studiu recent realizat de cercetători de la Universitatea din Amsterdam aduce noi dovezi asupra capacității rețelelor sociale de a deveni spații toxice și polarizate. Chiar și în condiții de experiment, în care toți participanții erau boți, rezultatele sugerează că nu există soluții eficiente pentru a contracara polarizarea, iar măsurile implementate până acum nu au avut efectul dorit.

Cercetarea, condusă de profesorul Petter Törnberg și asistentul său de cercetare Maik Larooij, a simulat o rețea socială exclusiv cu boți utilizați pentru a posta, comenta și reacționa la conținut. Au fost testate șase strategii menite să diminueze polarizarea, printre care:

– Afișarea conținutului în ordine cronologică
– Promovarea punctelor de vedere diverse
– Ascunderea statisticilor sociale (like-uri, număr de urmăritori)
– Eliminarea descrierilor din profiluri
– Redistribuirea atenției asupra diverselor subiecte

Niciuna dintre aceste măsuri nu a adus schimbări semnificative. De exemplu, afișarea cronologică a conținutului a dus la o atenție crescută asupra materialelor extreme, amplificându-le impactul.

Problemele nu derivă doar din natura conținutului, ci și din structura rețelelor sociale. Pe măsură ce postările provocatoare captează atenția, se creează o dinamică în care opiniile radicale câștigă teren, generând o spirală de propagare a conținutului polarizat. Această structură evoluează, determinând o „inegalitate extremă a atenției”, în care puțin conținut domină discuția, iar majoritatea rămâne invizibilă.

Profesorul Törnberg subliniază că riscurile cresc pe fondul dezvoltării inteligenței artificiale generative. Actori care utilizează aceste tehnologii produc conținut menit să capteze atenția, material care este adesea manipulator, polarizat și plin de dezinformare. Cu cât modelele de inteligență artificială devin mai sofisticate, cu atât va fi mai greu de distins între informațiile verificate și cele false.

Studiul ridică întrebări esențiale despre designul platformelor sociale. Chiar dacă sunt implementate soluții menite să temperieze polarizarea, problemele fundamentale pot rezida în algoritmii care favorizează conținutul șocant și extrem. Astfel, rețelele sociale ar putea fi, în mod structural, predispuși la polarizare.

Consecințele acestui fenomen pot avea efecte durabile asupra societății și politicii globale. În absența unor regândiri profunde asupra modului în care sunt concepute aceste platforme, riscurile persistă. Este vital ca utilizatorii să rămână informați cu privire la evoluțiile în domeniul rețelelor sociale și să conștientizeze impactul pe care acestea îl pot avea asupra comunicării și dezbaterilor publice.