România se confruntă cu un risc major pentru securitatea energetică, după ce ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a avertizat că închiderea centralelor pe cărbune la sfârșitul anului ar putea genera un blackout în perioada de iarnă.

Importanța centralelor pe cărbune în contextul actual

Centralele pe cărbune reprezintă încă un pilon esențial pentru securitatea energetică a României. În sezonul rece, producția din surse regenerabile scade semnificativ, iar consumul atinge vârfuri critice. Aceste unităţi furnizează stabilitate și capacitate de rezervă în rețea.

Întârzieri în finalizarea noilor centrale pe gaz

Proiectele de la Iernut și Mintia, destinate să înlocuiască producția pe cărbune, nu vor fi operaționale decât în 2026‑2027. În prezent, acestea se confruntă cu:

– întârzieri de construcție cauzate de furnizori;
– costuri suplimentare legate de echipamentele de gaz;
– necesitatea obținerii autorizațiilor suplimentare.

Aceste întârzieri afectează securitatea energetică, deoarece nu există alternative suficiente pentru a susține cererea de iarnă.

Negocieri cu Comisia Europeană și cererea de amânare

Ministerul Energiei a transmis comisiei un studiu care evidențiază riscurile semnificative pentru securitatea energetică în cazul închiderii premature a centralelor pe cărbune. Documentul subliniază că păstrarea a trei grupuri mari de generare și a două în revizie tehnică ar putea preveni un blackout. Comisia Europeană ar trebui să răspundă până la sfârșitul săptămânii, iar o decizie negativă ar forța România să respecte termenul de 2024, sporind vulnerabilitățile în rețea.

Scenarii de risc pentru iarna 2025‑2026

Analizele interne arată că, fără intervenția centralelor pe cărbune, rețeaua electrică ar putea înregistra deficite de până la 1 GW în perioadele de vârf. Astfel, scenariul de risc major pentru securitatea energetică include:

– posibile întreruperi neplanificate;
– creșterea prețurilor la energie pentru consumatori;
– dependență accentuată de importurile de electricitate.

Menținerea unei capacități de rezervă devine, astfel, crucială pentru a asigura stabilitatea sistemului.

România trebuie să urmărească îndeaproape evoluțiile privind securitatea energetică și să se asigure că deciziile privind centralele pe cărbune și noile proiecte pe gaz se aliniază cu necesitățile de reziliență ale rețelei. Monitorizarea continuă a negocierilor cu Bruxelles și a progresului în construcția noilor centrale rămâne esențială pentru evitarea unor deficiențe majore în consumul de energie.