Ministerul Culturii și divergențele privind programul de normare a actorilor

Decizia Ministerului Culturii de a implementa un program pilot care să normativizeze activitatea actorilor din teatre a stârnit dezbateri aprinse. Într-o discuție recentă, ministrul Culturii, Demeter Andras Istvan, s-a confruntat cu actrița Monica Davidescu de la Teatrul Național București, subiectul central fiind provocările întâmpinate în cuantificarea muncii artistice. Cadrul legislativ propus de minister se bazează pe recomandările Curții de Conturi, care cer o evidență amănunțită a timpului de lucru al angajaților din sectorul cultural.

Divergențe de opinii între artă și birocrație

Monica Davidescu a subliniat dificultățile în normarea activității actorilor, explicând că arta nu poate fi redusă la un simplu program de lucru de opt ore. Ea a argumentat că „munca actorului nu poate fi normată pentru că noi nu lucrăm 8h/zi, noi lucrăm cu mult mai mult, de foarte multe ori, atunci când căutăm un personaj”. În acest context, ministrul Demeter a recunoscut existența unor probleme legate de evidența timpului dedicat pregătirii individuale.

„Problema nu este doar a normării, ci și a unei corecte evidențe a timpului și a timpilor lucrați în instituție”, a declarat ministrul, insistând că discuțiile actuale, inclusiv protestele, sunt esențiale pentru clarificarea regulamentelor necesare.

Pregătirea artistică, o muncă nevalorificată?

Un punct crucial în dispute este modul în care pregătirea artistică este considerată în noul program. Davidescu a subliniat riscurile apariției unei birocratizări excesive, avansând ideea că actori ar putea ajunge să fie nevoiți să raporteze orele dedicate antrenamentului fizic sau lecțiilor de canto ca parte din activitatea zilnică. „Mi-e teamă, domnule ministru, că veți primi și notele de plată pentru abonamentele la sală, abonamentele la piscină”, a avertizat actrița.

Aceasta a accentuat faptul că, în ciuda dedicării față de profesie, actorii se confruntă cu lipsuri financiare care influențează atât trainingul, cât și stabilitatea lor profesională. La rândul său, ministrul a recunoscut că „această chestiune este una birocratică”, sugerând că Ministerul Culturii nu dorește să impună măsuri restrictive, ci să găsească soluții viabile care să reflecte activitatea artistică în mod corect.

Cine elaborează regulamentele pentru actori?

Reacția artistei a scos la iveală o nemulțumire profundă legată de modul în care au fost concepute regulamentele. „Aceste norme nu au fost elaborate de artiști. Au fost elaborate de personalul de la resurse umane sau contabilitate”, a declarat Davidescu, semnalând o lipsă de consultare a vocii artistice în procesul de creare a acestor reglementări.

Cu toate acestea, ministrul a asigurat că a fost înființată o grupă de lucru pentru a implica în elaborarea normelor diverse instituții culturale, inclusiv artiști și manageri. „Este un test, este un pilot”, a explicat Demeter, subliniind că se va consulta comunitatea artistică după evaluarea eficienței acestor reguli.

Între cele două perspective, se conturează o provocare majoră: cum să se reglementeze o activitate artistică din natura sa efemeră și fluidă, fără a o constrânge într-un cadru rigid. Dezbaterile continuă, iar o întâlnire viitoare între reprezentanții Ministerului Culturii și ai Teatrului Național ar putea aduce lămuriri suplimentare.

Dialogul dintre autorități și comunitatea artistică ajunge într-un punct de cotitură. Aceste întâlniri și discuții sunt esențiale pentru asigurarea unui viitor mai stabil și clar pentru actori, într-o lume în care creația artistică nu poate fi înghesuită într-un program de birou.