Inteligența artificială în școli a devenit un subiect de actualitate în România, odată cu creșterea utilizării chatbot‑urilor și a altor instrumente AI de către elevi pentru teme, proiecte și curiozități, fără un cadru educațional clar. Ministrul Educației, Daniel David, avertizează că, dacă sistemul școlar nu preia controlul asupra modului de folosire a AI, țara ar putea pierde avantaje competitive în raport cu alte state.

Elevii și chatboții: verificarea informațiilor
Majoritatea liceenilor recunosc că apelează la generatoare de texte și la sisteme care rezolvă probleme. Totuși, puțini au auzit de fenomenul de „halucinație” al AI, adică de răspunsuri convingătoare, dar eronate. Lipsa unei instruiri specifice duce la o încredere exagerată în rezultatele oferite de chatboți.

  • elevii nu verifică sursele;
  • textele generate sunt preluate ca atare;
  • riscul de dezinformare crește.

În absența unor explicații oficiale, elevii nu știu să coroboreze informațiile cu manualele sau cu materialele academice.

Profesorii între teamă și integrarea AI în curriculum
Profesori din diverse discipline recunosc că tehnologia nu poate rămâne la margine. Ei simt nevoia de a introduce AI în lecții, dar se confruntă cu temeri legate de pierderea controlului și de responsabilitatea online. Ministerul propune o integrare treptată, prin reformarea curriculumului și prin formare continuă a cadrelor didactice.

  • ateliere de lucru pentru profesori;
  • ghiduri practice despre utilizarea AI;
  • spații de testare fără presiunea evaluării.

Aceste măsuri vizează transformarea AI dintr-un „shortcut” în partener educațional, capabil să sprijine predarea la limbi străine, științe sau științe sociale.

Riscuri de competitivitate pentru România
Ministerul subliniază că o atitudine de „nu ne băgăm” ar putea izola România de evoluțiile digitale globale. Alte sisteme de învățământ investesc în competențe digitale, programare și alfabetizare media, în timp ce elevii români ar folosi AI doar informal, fără sprijin instituțional. Această discrepanță ar crea un decalaj între cerințele pieței muncii și oferta școlară.

  • acces la tehnologie nu înseamnă competență;
  • echilibrul între deschidere și protecție este esențial;
  • verificarea informațiilor devine o abilitate crucială.

Recomandări pentru un cadru coerent

  1. includerea AI ca componentă transversală în programa școlară;
  2. dezvoltarea de module de alfabetizare informațională și verificare a surselor;
  3. asigurarea de formare permanentă pentru cadrele didactice.

Aceste pași ar permite elevilor să combine gândirea critică cu instrumentele AI, sporind eficiența și adaptabilitatea în economii accelerate.

Importanța monitorizării continue a evoluțiilor în domeniul inteligenței artificiale în educație și a informării permanente a cadrelor didactice și a elevilor rămâne un element cheie pentru evitarea decalajelor și pentru susținerea unui sistem școlar performant.