Bucureștiul, deși motorul economic al țării, se confruntă cu o rată a natalității surprinzător de scăzută, similară cu media națională. Orașul care generează un sfert din Produsul Intern Brut (PIB) al României, aproximativ 500 de miliarde de lei anual, pare să nu ofere condițiile propice pentru creșterea populației.

De ce nu cresc familiile în Capitală

În cele zece maternități de stat din București s-au născut, în 2025, doar 17.400 de copii. Aceasta înseamnă mai puțin de 50 de nou-născuți în fiecare zi, într-un oraș cu peste 2,1 milioane de locuitori declarați. Rata de 8 copii la mia de locuitori plasează Bucureștiul la același nivel cu media pe țară.

Sociologul Gelu Duminică explică această situație prin faptul că, deși Bucureștiul oferă venituri mai mari comparativ cu alte orașe, calitatea vieții nu a ținut pasul. Poluarea, lipsa încrederii în stat și infrastructura deficitară, cum ar fi numărul insuficient de școli și creșe, sunt factori care influențează decizia de a avea sau nu copii. ”Întotdeauna cu cât se dezvoltă o societate, cu atât are mai puțini copii și asta ne demonstrează Occidentul de mulți ani, noi acum am ajuns acolo”, a subliniat acesta.

Schimbări în obiceiurile familiilor

Statisticile arată o schimbare semnificativă în ceea ce privește vârsta la care femeile devin mame. Capitala înregistrează cele mai mari valori negative la nivel național, atât în ceea ce privește natalitatea, cât și numărul de copii per femeie. Procentul femeilor cu vârste între 35 și 44 de ani care nu au copii s-a dublat față de începutul anilor ’90.

Natalitatea în România a scăzut dramatic în ultimii ani. În 2024, numărul de nou-născuți a scăzut sub 150.000, o cifră alarmantă față de pragul de 200.000 atins în 2011. Analizele arată că tendința de amânare a maternității este tot mai accentuată, cu implicații pe termen lung asupra dinamicii demografice.

În prezent, aproape una din trei femei din București cu vârsta cuprinsă între 35 și 44 de ani nu are copii. Această tendință subliniază schimbarea profundă a priorităților și a stilului de viață, cu implicații majore asupra echilibrului social și economic al țării.