În seara de 5 decembrie, copiii români îşi curăţă ghetele pentru a primi Sfântul Nicolae și dulciurile pregătite de el, un obicei tradițional care marchează începutul iernii și a sărbătorilor de iarnă.

Tradiţia românească a Sfântului Nicolae

În România, ziua de 6 decembrie este dedicată Sfântului Nicolae, unul dintre cei mai veneraţi sfinţi, considerat protector al corăbierilor, soldaţilor și al tinerilor. Tradiţia spune că el apare călare pe un cal alb și păzește Soarele, aducând lumină în perioada întunecată a iernii.

Obiceiuri din seara de 5 decembrie

Copiii îşi curăţă ghetuţele și le lasă la uşă sau la fereastră, aşteptând cadourile mici ale Sfântului Nicolae. Printre darurile tipice se numără ciocolată, bomboane, fructe de iarnă (portocale, mandarine, curmale, smochine) și jucării mici.

  • Ciocolată și bomboane
  • Fructe de iarnă
  • Jucării și obiecte vestimentare
  • Uneori, haine noi pentru copii

Copiii cuminţi primesc aceste cadouri de Sfântul Nicolae, în timp ce cei neascultători găsesc în ghete o nuielușă, simbol al pedepsei.

Legenda pungii și a ghetei

Conform legendelor, Sfântul Nicolae ar fi aruncat o pungă cu bani pe fereastră, iar aceasta ar căzut într-un ciorap pus la uscat lângă foc, dând naştere obiceiului de a pune daruri în ciorapi sau ghete. Această poveste explică de ce ziua este numită uneori „Crăciunul copiilor”.

Semnificaţii şi rolul nuielușei

Nuielușa este un element pedagogic al tradiţiei româneşti a Sfântului Nicolae, menită să încurajeze disciplina și ascultarea la copii. În literatura populară, ea este descrisă ca un instrument al justiţiei divine, fără a avea un caracter violent.

Răspândirea europeană a sărbătorii

În Europa, sărbătoarea lui Sfântul Nicolae a fost adaptată în numeroase variante. Olanda celebrează “Sinterklaas”, Germania organizează „Nikolaustag”, iar în țările nordice copiii primesc dulciuri în șosete, în ghetuțe sau chiar sub pernă.

De la Sinterklaas la Santa Claus

În secolul al XVII‑lea, coloniştii olandezi din New Amsterdam (astăzi New‑York) au adus tradiţia “Sinterklaas”, care a evoluat în figura lui Santa Claus, combinând elemente ale lui Sfântul Nicolae cu mitologia nordică a lui Odin.

Controverse şi evoluţii contemporane

Recent, figura lui Zwarte Piet, însoţitorul olandez al lui Sinterklaas, a generat dezbateri intense despre aspecte rasiale, iar autorităţile olandeze au propus reforme pentru a elimina reprezentările controversate. În România, discuţiile publice se concentrează pe păstrarea tradiţiei româneşti a Sfântului Nicolae în forma sa originală.

Pe parcursul anului 2024, municipalităţi din România au organizat târguri și evenimente dedicate Sfântului Nicolae, cu ateliere pentru copii și expoziţii de obiecte tradiţionale, subliniind continuitatea și relevanţa acestei sărbători în viaţa culturală actuală.

În concluzie, Sfântul Nicolae rămâne un simbol al generozităţii și al disciplinei în România și în întreaga Europă, iar respectarea obiceiurilor sale contribuie la coeziunea socială și la transmiterea valorilor culturale către generaţiile viitoare.