Inflația României a accelerat în trimestrul III al anului 2025, după ce s-au majorat cotele TVA, nivelul accizelor și s-au eliminat plafoanele tarifare la energia electrică, conform declarațiilor guvernatorului Mugur Isărescu de la Banca Națională.

Factori care au impulsionat creșterea inflației
Guvernatorul a precizat că eliminarea plafoanelor la energie electrică, majorarea cotorilor de TVA şi a accizelor au fost principalele motoare ale accelerării inflației România. În plus, costurile cu forța de muncă în industria alimentară și serviciile de piață au contribuit la presiunea prețurilor. Se observă, de asemenea, o tendință ascendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.

Revizuirea prognozei de inflație de către Banca Națională
Banca Națională a actualizat prognoza de inflație la 9,6 % pentru decembrie 2025 (+0,8 puncte procentuale) și la 3,7 % pentru decembrie 2026 (+0,7 puncte procentuale). Această ajustare reflectă impactul persistenței coterilor TVA și al accizelor asupra evoluției prețurilor.

Transmiterea cotelor TVA în prețuri
Isărescu a explicat că majorarea TVA de la 19 % la 21 % s‑a transferat în prețuri în proporție de până la 85 % în medie, cu diferențe sectoriale. Pentru legume și fructe, cotele TVA nu s‑au reflectat semnificativ, datorită supraofertei de vară. În sectorul energetic, creșterea a depășit efectul calculat al TVA, în special la prețurile administrate.

  • energie electrică și gaze naturale:ștere peste TVA
  • combustibil: doar 50 % din creșterea TVA s‑a observat la pompă

Mecanismul de calcul al TVA în prețul final
Un produs cu cost de producție de 10 lei, fără TVA, ajunge la prețul de raft de 11,9 lei la 19 % TVA și 12,1 lei la 21 % TVA. Comercianții nu încasează TVA pentru profit, ci îl colectează pentru stat; deci transmiterea creșterii depinde de alegerea lor: transfer total, parțial sau chiar peste 100 %.

Istoricul transferului de TVA în România
În perioadele anterioare de creștere a TVA (ex.: 19 % → 24 %), studiile BNR și ale Consiliului Concurenței au arătat un transfer aproape integral în prețuri, uneori chiar peste nivelul teoretic, în special pentru produse cu cerere inelastică (pâine, lapte, benzină). În episoadele de reducere a TVA, transferul a fost parțial, între 30 % și 60 % în funcție de sector, iar diferența a fost absorbită în marje sau costuri.

Factori care favorizează transferul rapid al creșterii TVA

  • puterea de negociere a lanțurilor mari de retail
  • lipsa de transparență pentru consumatori privind calculul TVA
  • contextul inflaționist care permite „amestecarea” creșterilor de costuri
  • concurența limitată în practică, chiar dacă există multiple oferte pe hârtie

Concluzie
Creșterea inflației România în trimestrul III 2025 este alimentată de majorarea coterilor TVA, a accizelor și de eliminarea plafoanelor la energie electrică, iar Banca Națională anticipează o perioadă de menținere a nivelurilor ridicate până în 2026. Pentru consumatori și antreprenori, monitorizarea evoluției acestor variabile rămâne esențială; informațiile actualizate ale BNR și ale autorităților fiscale oferă un cadru util în procesul decizional.