Președintele Nicușor Dan a decis să traverseze Prutul cu ocazia Zilei Limbii Române, în loc să participe la sărbătorirea Zilei Independenței a Republicii Moldova, eveniment la care au fost prezenți lideri europeni importanți, precum Emmanuel Macron, Friedrich Merz și Donald Tusk. Această absență a fost percepută ca o declarație politică, care reflectă o viziune distinctă a președintelui român față de raporturile dintre România și Republica Moldova.

Nicușor Dan a manifestat o abordare diferită față de predecesorii săi, refuzând să se alinieze la protocolul tradițional și la politica obișnuită. El a exprimat o viziune care pare a se concentra pe naționalism, dar care trebuie înțeleasă în contextul său pessoanal și evoluției sale politice. În trecut, el a exprimat opinii care au stârnit controverse, cum ar fi atitudinea sa față de comunitatea LGBTQ+, dar în același timp, el a menținut o poziție fermă în ceea ce privește sprijinirea Ucrainei și a Republicii Moldova.

Decizia lui Nicușor Dan de a nu sărbători independența Republicii Moldova a ridicat întrebări legate de viziunea sa asupra unirii celor două țări. El a declarat în trecut că și-ar dori unirea cu Republica Moldova, dar a subliniat că decizia trebuie luată de majoritatea cetățenilor din ambele țări. Acțiunile sale par a fi ghidate de o strategie a gesturilor, mai degrabă decât de promisiuni sau declarații grandioase.

Nicușor Dan a menținut o poziție pro-europeană și pro-atlantistă, ceea ce sugerează că viziunea sa asupra unirii nu este în contradicție cu valorile europene. În același timp, el pare a fi atent la sensibilitățile istorice și culturale care există între cele două țări. Prin gesturile sale, el își poate exprima dorința de a consolida legăturile între România și Republica Moldova, fără a recurge la declarații sau promisiuni care ar putea fi interpretate ca presiuni sau impuneri.

În concluzie, absența lui Nicușor Dan de la sărbătorirea Zilei Independenței a Republicii Moldova și gesturile sale ulterioare ridică întrebări importante legate de viziunea sa asupra unirii și a relațiilor româno-moldovene. Pentru a înțelege mai bine poziția sa, este esențial să urmărim evoluția sa politică și să analizăm contextul în care iau naștere deciziile sale.