O echipă de oameni de știință a făcut o descoperire remarcabilă într-o peșteră din Oklahoma: rămășițele unei reptile mumificate vechi de 289 de milioane de ani. Specimenul aparține speciei Captorhinus aguti, un animal de dimensiuni reduse, asemănător unei șopârle, care a trăit în perioada Permiană. Descoperirea oferă o perspectivă unică asupra evoluției timpurii a vieții pe uscat și a modului în care respirația a evoluat.

O Glimps într-o lume dispărută

Captorhinus aguti este o creatură fascinantă, ancestrală amnioților, grupul care include reptilele, păsările și mamiferele, precum și strămoșii lor dispăruți. Această descoperire aruncă o lumină asupra momentului în care aceste animale au făcut tranziția spre viața pe uscat. Deși exemplarul adult putea ajunge la câțiva metri lungime, specimenele descoperite au doar câțiva centimetri.

Starea excepțională de conservare a acestui specimen a permis cercetătorilor să observe oasele, pielea, cartilajul calcifiat și chiar resturi de proteine, într-o structură tridimensională. Această descoperire depășește cu aproape 100 de milioane de ani vechimea celor mai vechi dovezi de proteine fosilizate.

„Captorhinus este o creatură interesantă, asemănătoare unei șopârle, care este esențială pentru înțelegerea evoluției timpurii a amnioților,” a explicat Ethan Mooney, cercetător la Universitatea Harvard și coautor al studiului.

Respirația, un pas important în evoluție

Descoperirea a fost făcută în sistemele unice de peșteri din apropierea localității Richards Spur, Oklahoma, situată într-o zonă cu o colecție vastă de vertebrate terestre din Paleozoicul târziu. Echipa de cercetători, condusă de Mooney și profesorul Robert R. Reisz de la Universitatea din Toronto, a folosit tomografia computerizată cu neutroni (nCT) pentru a examina interiorul rocii fără a deteriora fosila.

Cercetătorii au reușit să identifice pielea, sternul cartilaginos segmentat, coastele și o structură care conectează cutia toracică de centura scapulară. „Am început să văd toate aceste structuri înfășurate în jurul oaselor,” a povestit Mooney. „Erau foarte subțiri și texturate. Și, iată, era un strat frumos de piele în jurul trunchiului acestui animal.”

Acest studiu a permis reconstrucția aparatului respirator al unui amniot timpuriu, unul care respira similar cu modul în care o facem noi. Cercetătorii sugerează că sistemul găsit la Captorhinus reprezintă condiția ancestrală pentru tipul de respirație asistată de coaste, întâlnită la reptilele, păsările și mamiferele actuale.

O moştenire paleontologică

„A fost un element revoluționar care a permis acestor animale să adopte un stil de viață mult mai activ,” a adăugat Mooney. Fosila este acum găzduită la Royal Ontario Museum din Toronto, fiind astfel disponibilă pentru studii viitoare.

Studiul a fost publicat în revista Nature.