Octombrie reprezintă a zecea lună a anului în calendarul gregorian și în calendarul ortodox, marcând trecerea de la toamnă la iarnă și adunând numeroase sărbători religioase. Acest articol reunește informații actualizate privind evoluţia istorică a lunii octombrie, poziţia sa în calendarul iulian și detalii despre sărbătorile cu cruce roșie din octombrie 2025.

Istoria lunii octombrie în calendarul roman

În calendarul roman inițial, creat de regele Romulus în 753 î.Hr., anul începea în martie și cuprindea zece luni. Octombrie, denumită Octobris, era a opta lună şi avea 30 de zile. Regele Numa Pompilius a inserat lunile ianuarie și februarie în jurul anului 451 î.Hr., mutând octombrie pe poziţia de a zecea lună.

În 153 î.Hr., Senatul Romei a mutat începutul anului civil de la 1 martie la 1 ianuarie, consolidând octombrie ca a zecea lună în calendarul roman. Reformele lui Iulius Cezar în 46 î.Hr., prin calendarul iulian, au adus anul bisect și au stabilit durata standard de 31 de zile pentru octombrie, egalând-o cu luna decembrie.

Octombrie în calendarul iulian și tranziția la calendarul gregorian

Calendarul iulian, introdus de Iulius Cezar, a menținut octombrie cu 31 de zile și a împărțit anul în 12 luni, fiecare cu o durată fixă, iar anii bisecți apăreau la fiecare patru ani. Diferența de 11 minute pe an față de anul solar a generat o derulare treptată a calendarelor, motiv pentru care în 1582 Papa Grigore al XIII-lea a inițiat calendarul gregorian.

Calendarul gregorian a corectat deviația prin omiterea a 10 zile din octombrie 1582 în țările catolice și a stabilit regula anului bisect (omite secolele nedivizibile cu 400). Astăzi, octombrie este una dintre cele șapte luni de 31 de zile din calendarul gregorian și este utilizată la scară globală.

Denumiri alternative ale lunii octombrie

Rădăcina latină a cuvântului „octombrie” provine din octo, „opt”. În limba greacă antică luna era numită Pyanopsion. În tradiția populară românească, octombrie poartă denumirea de Brumărel, referindu-se la apariţia brumei. Saxonii medievali foloseau denumirea Winterfylleth, iar în engleză modernă luna este cunoscută ca October.

Octombrie în calendarul ortodox 2025 – sărbători cu cruce roșie

În calendarul ortodox al anului 2025, octombrie include patru sărbători marcate cu cruce roșie, semn al importanței liturgice. Aceste sărbători atrag migrații de credincioși și obiceiuri specifice:

  • 1 octombrie – Acoperământul Maicii Domnului: comemorare a apariţiei unui acoperământ ceresc în timpul asediului Constantinopolului.
  • 14 octombrie – Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iaşi: zi de pelerinaj masiv la moaștele sfintei, considerată ocrotitoarea Moldovei.
  • 26 octombrie – Sfântul Mare Mucenic Dimitrie: martir din secolul al III‑lea, venerat pentru minunile și izvorârea de mir.
  • 27 octombrie – Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou: patron al Bucureștiului, ale cărui moaștele se află în Catedrala Patriarhală.

Semnificația crucei roșii în calendarul ortodox

Crucița roșie indică sărbători mari – praznice imperecheate cu evenimente majore ale mântuirii, sărbători ale Maicii Domnului și ale sfinților de rang înalt. În contrast, crucea neagră marchează sărbători cu rang mai mic, considerate zile de rugăciune, dar nu de post.

Aspecte astronomice și astrologice ale lunii octombrie

Octombrie are în medie 11 ore de lumină și 13 ore de întuneric, semnalând scăderea treptată a temperaturilor. Astrologic, soarele intră în semnul Balanței la începutul lunii și trece în Scorpion la sfârșit, influențând tematica culturală a echilibrului și transformării.

Concluzie

Luna octombrie, cu o istorie ce își are rădăcinile în calendarul roman și cu multiple denumiri și semnificații, continuă să joace un rol esențial în structura calendaristică modernă și în viața religioasă ortodoxă. Pentru cei interesați de evoluția calendarului și de sărbătorile specifice, monitorizarea calendarului ortodox și a evenimentelor legate de octombrie rămâne o sursă valoroasă de informație.