În noaptea de 28 spre 29 martie 2026, România va face trecerea la ora de vară, ceasurile fiind date înainte cu o oră, astfel că ora 03:00 va deveni ora 04:00. Această ajustare a timpului va aduce o serie de schimbări în programul zilnic, marcând începutul zilelor mai lungi și nopților mai scurte. Deși durata reală a zilei nu se modifică, lumina naturală va fi prezentă mai mult timp în orele de după-amiază și în seara, ceea ce va influența rutina zilnică a românilor.

### Istoria trecerii la ora de vară în România

Conceptul orei de vară nu este unul nou, fiind introdus în România pentru prima dată în anul 1932. Motivarea acestei măsuri a fost eficientizarea utilizării luminii naturale și reducerea consumului de energie electrică. În această perioadă, trecerea la ora de vară se realiza în prima duminică din aprilie, iar revenirea la ora standard avea loc în prima duminică din octombrie. Prin această metodă, autoritățile încercau să alinieze activitățile cotidiene cu lumina naturală disponibilă.

Practicile au fost suspendate în anii ’40, iar între 1941 și 1979, ora de vară nu a mai fost utilizată. A fost reinstituită în 1979, odată cu alinierea la reglementările Uniunii Europene din 1997. Astfel, România urma regula de a schimba ora în ultimul weekend din martie, adaptându-se programului comun european.

### Oameni și opinii legate de ora de vară

În rândul populației, părerile sunt împărțite. Unii apreciază avantajele orei de vară, considerând că zilele mai lungi oferă oportunități suplimentare pentru activități în aer liber. „Este mai plăcut să ieși la o plimbare după serviciu când este încă soare”, spune Maria, o tânără din București. Aceasta subliniază faptul că lumina naturală crește starea de bine, iar timpul petrecut la soare este benefic pentru sănătate.

Pe de altă parte, există și voci critice care susțin că schimbarea orei provoacă disconfort. „La început, este destul de greu să te adaptezi. Mă simt obosit în primele zile după schimbare”, afirmă Alex, un angajat în domeniul IT. Corelând adaptarea la ora de vară cu stresul zilnic, mulți oameni se confruntă cu efecte temporare ce pot afecta productivitatea.

### Dezbateri internaționale și perspective de viitor

În ultimii ani, Uniunea Europeană a luat în considerare posibilitatea eliminării sistemului de schimbare a orei. În 2019, Parlamentul European a votat o propunere de directivă care ar permite statelor membre să decidă între păstrarea permanentă a orei de vară sau ora standard. Însă, până în prezent, nu au fost adoptate măsuri concrete, iar românii vor continua să își ajusteze ceasurile de două ori pe an.

La nivel global, aproximativ 60 de țări continuă să practice schimbarea orei, în special în Europa și America de Nord. Totuși, state precum Rusia, China și Turcia au renunțat la acest sistem, alegând să mențină aceeași oră pe tot parcursul anului. Această diversitate de abordări reflectă o varietate de preferințe culturale și economice care influențează deciziile legislative.

Pe măsură ce ne apropiem de 2026, opiniile rămân împărțite, iar schimbările climatice și adaptarea la un stil de viață mai sustenabil devin din ce în ce mai relevante. Pentru mulți, ora de vară reprezintă o oportunitate de a profita de lumina naturală; pentru alții, este un motiv de stres. Deși viitorul orei de vară este incert, cert este că efectele acestei practici se resimt în viața de zi cu zi a românilor.