Pashinyan acuză Biserica Apostolică Armeană de implicare în politică

Pe 11 februarie 2026, Nikol Pashinyan, Premierul Armeniei, a făcut declarații controversate privind Biserica Apostolică Armeană, insinuând că aceasta ar oferi finanțare clandestină pentru procese politice. Într-un interviu acordat televiziunii publice din Armenia, Pashinyan a subliniat că există informații care sunt în curs de verificare, referitoare la „fonduri umbrite” care ar fi aduse în țară prin intermediul Bisericii pentru scopuri politice.

„Lipsa de separare între Biserică și stat este o problemă gravă,” a declarat Pashinyan. El a subliniat că Biserica nu ar trebui să se prezinte ca un „stat în interiorul unui stat” și că implicarea acesteia în politica internă este inacceptabilă. Aceste comentarii vin pe fondul unor tensiuni crescute între guvernul armean și liderii religioși.

Critica din partea premierului

Premierul a continuat să critice predicile din biserici, sugerează că, din 2020, „texte politice și radicale” au devenit frecvente în toate lăcașurile de cult. Pashinyan a comparat aceste fenomene cu „manifestările radicale ale islamismului”, subliniind că astfel de atitudini alimentează o situație de instabilitate în societatea armeană. „Este esențial ca Biserica să nu se implice în activități politice,” a reamintit el, evidențiind responsabilitatea sa față de securitatea națională.

Întrebat despre Catholicosul Garegin II, Pashinyan a afirmat că nu va renunța la cererea sa de retragere. „Aceasta este o chestiune ce ține de securitatea și suveranitatea țării noastre,” a subliniat premierul, provocând reacții mixte în rândul comunității religioase și politice.

Reacția Bisericii și a societății civile

În urma acestor declarații, Biserica Apostolică Armeană nu a comentat specific acuzațiile, însă contextul relației sale cu statul rămâne tensionat. Recent, un ierarh al Bisericii a fost plasat în arest la domiciliu, după ce anterior a fost reținut în cadrul unei investigații legate de corupție. Acest incident contribuie la atmosfera de îngrijorare și neîncredere între autorități și comunitatea religioasă.

Societatea civilă a reacționat în mod variat la acuzațiile lui Pashinyan. O parte dintre cetățeni susțin ideea unei separări clare între religie și politică, în timp ce alții consideră că Biserica joacă un rol esențial în menținerea valorilor morale în comunitate. Unii lideri de opinie au avertizat că declarațiile premierului ar putea provoca un război cultural, adâncind și mai mult fosilele existente.

Pashinyan a încheiat interviul subliniind că „Armenia are nevoie de un viitor în care statul să fie puternic, iar Biserica să fie o instituție morală, nu un actor politic.” Acest apel la unitate vine într-un moment în care națiunea se află sub presiune economică și socială, iar polarizarea între diverse grupuri devine tot mai vizibilă.

Astfel, declarațiile lui Pashinyan marchează un moment crucial în relația dintre Biserica Apostolică Armeană și stat, întrebându-se care va fi viitorul acestei interacțiuni și impactul ei asupra stabilității naționale. În contextul acestor evenimente, viitorul politic al Armeniei se arată incert, iar tensiunile dintre autorități și liderii religioși continuă să crească.