Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a ajuns la 11.841 în decembrie 2025, conform unei statistici recente a Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Această cifră reflectă o creștere de 53 de persoane față de luna anterioară, ceea ce a stârnit discuții aprinse în spațiul public despre sustenabilitatea și echitatea sistemului de pensii speciale. Dintre acești beneficiari, 7.864 primesc pensie și din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), ceea ce înseamnă că au contribuit parțial la sistemul public.

Magistrații, pe primul loc în pensii speciale

Cea mai mare parte a beneficiarilor este formată din magistrați, care constituie 5.789 din total. Din aceștia, 2.546 au și pensie din BASS. Pensia medie pentru această categorie este de 25.443 lei, o sumă semnificativă, din care 7.527 lei provin din BASS, iar restul de 22.294 lei de la bugetul de stat. Într-un context economic tensionat, această discrepanță în veniturile pensionarilor este văzută de mulți ca un motiv de nemulțumire.

„Este esențial să găsim un echilibru între recunoașterea meritelor celor care au servit în funcții publice și protejarea resurselor statului”, a declarat un expert în economie socială. Aceste pensii de serviciu au fost criticate de numeroși analiști care consideră că politica actuală de stabilire a pensiilor nu este sustenabilă.

Diverse categorii de pensionari cu venituri semnificative

Pe lângă magistrați, alte categorii notabile de beneficiari includ diplomații și funcționarii publici parlamentari. 787 de diplomați beneficiază de pensii de serviciu conform Legii nr. 216/2015, având o pensie medie de 6.976 lei, din care 3.002 lei reprezintă partea din bugetul de stat. De asemenea, 870 de funcționari publici parlamentari primesc o pensie medie de 6.230 lei, dintre care 3.541 lei provin tot din buget.

Alte categorii relevante sunt angajații din domeniul aeronautic civil, cei de la Curtea de Conturi, dar și personalul auxiliar al instanțelor și parchetelor, care înregistrează pensii medii variind între 7.113 și 13.103 lei. Aceste cifre ridică întrebări despre justiția socială și echitatea în sistemul de pensii.

Controverse și blocaje în reforma pensiilor speciale

Reforma sistemului de pensii speciale, în special al celor destinate magistraților, este încă în așteptare. Curtea Constituțională a amânat de patru ori decizia privind aceste reforme, iar următorul termen de dezbatere este programat pentru 11 februarie. Amânările repetate subliniază dificultățile întâmpinate de autoritățile române în îndeplinirea angajamentelor asumate la nivel european.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a expus recent situația complexă, menționând că România a trimis deja Comisiei Europene un raport detaliat privind întârzierile. „Avem voința politică necesară pentru a rezolva aceste probleme, dar obstacolele procedurale sunt semnificative”, a declarat ministrul.

Proiectul de reformă are în vedere, printre altele, creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați și stabilirea unor condiții mai stricte pentru acordarea pensiilor de serviciu. Vârsta minimă va rămâne deocamdată la 49 de ani, dar se va ajusta treptat pentru a atinge standardul din sistemul public. Aceasta este o măsură care ar putea influența substanțial bugetul de stat în viitor, dar rămâne de văzut cum va răspunde Curtea Constituțională la aceste modificări.

Noul context economic și social din România impune o revizuire atentă a sistemului pensiilor de serviciu, iar discuțiile în acest sens sunt departe de a se încheia. Impactul acestor pensii asupra bugetului național și percepția publicului sunt aspecte ce merită o atenție sporită în viitor.