Guvernul Bolojan a decis să-și asume răspunderea în Parlament pentru o lege care vizează reforma pensiilor magistraților, prin creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și accelerarea ritmului de creștere a ieșirii din activitate. Acest proiect de lege a generat proteste ample în rândul magistraților, care consideră că această măsură afectează independența justiției și funcționarea instanțelor.

Vârsta de pensionare a magistraților a fost redusă semnificativ în 2005, când a fost adoptată Legea 247, care a permis judecătorilor și procurorilor să iasă la pensie la cerere, dacă aveau 25 de ani vechime în sistem. De-a lungul anilor, legea privind statutul magistraților a mai fost modificată, dar nu în ceea ce privește vârsta de pensionare, până în 2022, când a fost adoptată Legea 303, care a stabilit noi reguli de pensionare pentru judecători și procurori.

Protestele magistraților au fost fără precedent, toate cele 16 curți de apel din țară, majoritatea tribunalelor și judecătoriilor, precum și zeci de parchete au decis suspendarea activității, limitând soluționarea la dosarele urgente. Magistrații denunță campania agresivă împotriva autorității judecătorești și solicită retragerea urgentă a proiectului de lege.

Reforma pensiilor magistraților este un punct important în relația cu Uniunea Europeană în ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență. Expertul Radu Nicolae atrage atenția că decizia Curții Constituționale de la sfârșitul lui 2024 și poziția Comisiei Europene din primăvara acestui an au reașezat miza reformei într-un punct critic. El consideră că problema nu mai este doar una juridică, ci are implicații economice și de credibilitate internațională.

Dumitru Ion, fost director general al Casei Naționale de Pensii, atrage atenția că România are cea mai scăzută vârstă efectivă de pensionare din UE. El explică că Europa se confruntă cu un fenomen acut de îmbătrânire a populației, ceea ce a dus la o pondere tot mai mare a celor peste 65 de ani în totalul populației. Acest fenomen are efecte directe asupra cheltuielilor statului pentru protecția socială, inclusiv pensii, sănătate și servicii dedicate vârstnicilor.

În contextul creșterii vârstei de pensionare pentru toți angajații, indiferent de domeniu și țară, reforma pensiilor magistraților vine ca o măsură necesară pentru a asigura sustainabilitatea sistemului de pensii. Cu toate acestea, protestele magistraților și criticile aduse acestei reforme arată că această măsură nu este lipsită de controverse. În concluzie, reforma pensiilor magistraților este un subiect complex și controversat, care necesită o abordare echilibrată și o analiză atentă a implicațiilor sociale, economice și politice.