Criza din Orientul Mijlociu pune pe jar industria petrolieră: directori și miniștri, îngrijorați de efectele pe termen lung

Houston, SUA – Un tablou îngrijorător se conturează pentru economia globală. Marii directori din industria petrolului și miniștrii energiei, reuniți luni la Houston, și-au exprimat temeri tot mai mari cu privire la efectele pe termen lung ale războiului din Orientul Mijlociu. În timp ce tensiunile escaladează, secretarul american al Energiei, Chris Wright, a încercat să minimalizeze impactul.

Conflictul a dus la una dintre cele mai mari perturbări ale aprovizionării cu energie din istorie. Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz, iar atacurile cu drone și rachete au afectat infrastructura de producție. Prețul barilului de țiței Brent se menținea luni după-amiază la 99 de dolari, chiar și după o ușoară scădere determinată de anunțul președintelui Donald Trump că poartă discuții cu Iranul.

Creșterea prețurilor și efectele în lanțul de aprovizionare, subiecte de teamă

Directorii din energie trag semnale de alarmă. Patrick Pouyanné, directorul general al TotalEnergies, a subliniat că efectele nu se limitează la scumpirea energiei. Vor exista și probleme în alte lanțuri de aprovizionare, inclusiv livrările de heliu din Orientul Mijlociu, esențial pentru semiconductori și echipamente medicale.

Sultan Al Jaber, directorul general al ADNOC, compania petrolieră de stat din Emiratele Arabe Unite, a avertizat că prețurile ridicate ale petrolului încetinesc creșterea economică globală. „Acest lucru crește costul vieții pentru cei care își permit cel mai puțin și încetinește creșterea economică peste tot”, a spus Al Jaber. Ben Marshall, președinte și director general al Vitol Americas, a avertizat că o creștere a prețului la 120 de dolari pe baril va duce la o scădere a cererii.

Oficialul american încearcă să tempereze îngrijorările

Secretarul american pentru Energie, Chris Wright, a încercat să tempereze spiritele. El a afirmat că prețurile petrolului nu au crescut încă suficient de mult pentru a afecta cererea. Wright a susținut că Statele Unite nu au avut altă opțiune decât să intre în conflict cu Iranul. A menționat, de asemenea, acțiunile guvernului pentru a stabiliza piețele energetice, inclusiv eliberări din Rezerva Strategică de Petrol și sprijin pentru redirecționarea transporturilor de petrol spre China.

Cu toate acestea, analiștii de la JP Morgan au remarcat penurii evidente de țiței și produse rafinate în Asia. Conferința CERAWeek de la Houston, unde peste 10.000 de participanți din peste 80 de țări au discutat despre aceste teme, a fost martora unei atmosfere tensionate. Ediția din acest an a avut loc la scurt timp după invazia rusă în Ucraina, un eveniment care a dus, de asemenea, la creșterea bruscă a prețurilor petrolului.

Închiderea Strâmtorii Ormuz, prin care trece o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze, și daunele aduse infrastructurii cheie din Orientul Mijlociu, inclusiv uzina de gaze naturale lichefiate QatarEnergy, agravează situația. Mike Wirth, directorul general al Chevron, a afirmat că tensiunile din piața energetică cauzate de închiderea Strâmtorii Ormuz nu sunt încă reflectate pe deplin în prețurile futures ale petrolului. Eforturile Agenției Internaționale pentru Energie de a elibera un volum record de 400 de milioane de barili din rezervele strategice nu au fost suficiente pentru a calma piețele, a declarat Takehiko Matsuo, viceministru japonez pentru afaceri internaționale. Japonia, o țară dependentă de importuri, a contribuit cu aproximativ 80 de milioane de barili la această eliberare.