Prețul metalelor prețioase afectat de volatilitate drastică

Prețul argintului a înregistrat o scădere record de 26,3% într-o singură zi pe 30 ianuarie, iar aurul a pierdut aproape 9% în aceeași perioadă. Această corecție semnificativă pe piața metalelor prețioase a provocat reacții variate din partea analiștilor, care subliniază că aceste fluctuații nu semnalează un declin structural, ci o simplă ajustare într-un ciclu economic matur.

O corecție sănătoasă sau un semnal de alarmă?

Eugen Chiracu, director de operațiuni la o companie de import-export de metale prețioase, afirmă că ajustările recente sunt parte dintr-o dinamică normală pe piața de derivate. „Scăderile din ultima vreme au fost alimentate de închideri de poziții speculative și creșteri de marje. Aceste mișcări sunt tipice pentru un ciclu matur”, subliniază Chiracu. Acesta adaugă că atât argintul, cât și aurul au avut un parcurs ascendent spectaculos în ultimele 12 luni, cu o creștere de aproape 250% pentru argint.

Chiar și în contextul scăderilor, cererea pentru metalul fizic rămâne ridicată, indicativ pentru o reacție pe termen lung favorabilă. „Termenele de livrare pentru lingouri pot ajunge la două-trei luni, ceea ce sugerează că producția nu poate face față cererii”, explică Chiracu. Acest fapt generează un prag inferior de preț, care, combinat cu volatilitatea pieței, o face sensibilă la orice șoc de ofertă.

Argintul: între industrie și investiții

Argintul se distinge ca un metal cu o volatilitate considerabilă, având utilizări atât investitoriale, cât și industriale. Chiracu subliniază această dualitate: „Spre deosebire de aur, care este perceput principalmente ca un activ de refugiu, argintul este consumat fizic în industrii-cheie precum electronică și energie verde.” Această realitate face ca argintul să fie mai puțin stabil în fazele de stres economic, dar și să recupereze rapid când condițiile se îmbunătățesc.

După prăbușirea din ianuarie, analiștii prognozează că argintul va suferi în continuare oscilații, dar rămâne un activ cu un potențial de surpriză considerabil. „În momentele de creștere economică, argintul depășește adesea aurul în procesul de recuperare”, precizează Chiracu.

Aurul: un bastion de stabilitate

Pe de altă parte, aurul și-a păstrat statutul de activ de refugiu și instrument de protecție a rezervelor monetare. Chiracu subliniază că tot mai multe bănci centrale investesc în aur ca parte a strategiei lor de diversificare. „Această schimbare strategică a expunerii pe dolar către aur oferă un suport structural acestuia, chiar și în perioadele de corecție.”

Din acest punct de vedere, aurul este mai puțin afectat de fluctuațiile pe termen scurt, iar investițiile sunt dominate de bănci centrale și investitori instituționali, nu de piața de retail. „Achizițiile sunt în cea mai mare parte orchestrate de instituții sofisticate, ceea ce sugerează o tendință de acumulare”, notează Chiracu.

Privind către viitor, este evident că direcția în care se vor îndrepta piețele metalelor prețioase în 2026 va depinde de mai mulți factori. Interesul investitorilor pentru argint și spectrul dobânzilor reale va influența semnificativ evoluția acestui sector. „Un dolar puternic sau o politică monetară restricțivă ar putea prelungi acest ciclu de consolidare. Însă, orice incertitudine economică ar putea reînvia rapid interesul pentru orașul aur”, încheie Chiracu.

În concluzie, fluctuațiile recente ale metalelor prețioase subliniază complexitatea acestui sector, dar și potențialul său de a răspunde rapid la diverse stimuli economici. Rămâne de văzut cum vor evolua aceste piețe în perioada următoare, în contextul unei economii globale în continuă schimbare.