Reducerea cheltuielilor administrației publice centrale și locale, o măsură controversată

Proiectul de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării, marți seară, vizează o reducere semnificativă a cheltuielilor în administrația publică centrală și locală. Propunerea legislativă va genera economii anuale estimate la 5,7 miliarde de lei, printr-o scădere de 10% a cheltuielilor de personal și o reorganizare majoră a structurilor administrative. Ministerul subliniază că aceste măsuri sunt necesare în contextul asigurării sustenabilității financiare a țării.

Scopul măsurilor: disciplina bugetară și eficiența

În expunerea de motive a proiectului, autoritățile argumentează că România și-a asumat obiective ambițioase de reducere a deficitului bugetar, de la 7,9% în 2024 la sub 3% în 2031. „Acest act normativ este un pas esențial pentru atingerea acestui țel, având în vedere evoluțiile cheltuielilor publice”, se arată în comunicatul oficial. Reducerea personalului și a cheltuielilor se va realiza fără afectarea salariilor de bază, prin reorganizări instituționale și tăieri de posturi.

Ministerul Dezvoltării a adăugat că autoritățile locale vor putea diminua cheltuielile proporțional cu numărul de posturi ocupate, iar pentru a asigura eficiența procesului, înalții funcționari publici vor avea mandate limitate la 3 ani, cu posibilitatea de reînnoire doar o singură dată. Aceste măsuri ar putea avea un impact substanțial asupra structurii administrative, dar rămâne de văzut cum vor fi receptate de angajați și de cetățeni.

Provocări legale și sociale

Criticii proiectului de lege își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilele efecte negative asupra serviciilor publice. Unii funcționari publici se tem că reorganizările vor duce la o instabilitate în cadrul instituțiilor și obstrucționarea accesului cetățenilor la servicii esențiale. O funcționară dintr-o primărie din județul Cluj declară: „Reducerea personalului vine într-un moment în care avem nevoie de mai multe resurse, nu de mai puține. Ne temem că această măsură va îngreuna și mai mult activitatea noastră.”

În plus, varianta propusă include măsuri punitive pentru șoferii care nu plătesc amenzile, ce vor duce la majorări semnificative ale cuantumului sancțiunilor. Aceasta a stârnit reacții mixte în rândul cetățenilor, unele voci fiind de acord cu strictețea acestor noi reglementări, în timp ce altele critică abordarea drastică.

Modificări în regimul jocurilor de noroc și al impozitelor

În cadrul aceluiași proiect de lege, se regăsesc modificări semnificative în legea jocurilor de noroc, care vor impune operatorilor să obțină autorizații anuale din partea primăriilor. Aceasta va permite autorităților locale să stabilească zone specifice pentru activitățile de jocuri de noroc, dar și cuantumul taxelor.

„Este esențial ca aceste activități să fie reglementate, pentru a preveni abuzurile și pentru a proteja comunitățile locale,” afirmă un reprezentant al unei organizații non-guvernamentale care activează în domeniul jocurilor de noroc. Reacția autorităților sugerează că măsurile adoptate pot fi un pas în direcția corectă pentru a asigura un control mai bun asupra acestor activități.

Privind la viitor, rămâne de văzut cum va evolua dezbaterea publică și cum vor fi integrate aceste măsuri în practica administrativă. Deși scopul reducerii cheltuielilor este apreciabil, impactul asupra angajaților și cetățenilor s-ar putea dovedi a fi o provocare complexă pentru actuala guvernare.