Senatul a aprobat, în mod tacit, marţi propunerea legislativă privind constituirea „Fondului Moldova”, un fond de investiţii alternativ cu capital public‑privat, organizat sub forma unei societăţi pe acţiuni cu capital social variabil şi cu sediul în România.

Nota de adoptare tacită, pentru care termenul de dezbatere şi vot a expirat pe 26 noiembrie, a fost citită în plen de preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, care a condus şedinţa.

„Fondul Moldova” va avea statut de entitate de interes public strategic, iar înfiinţarea şi funcţionarea sa vor fi condiţionate de obţinerea autorizaţiei prealabile de constituire din partea Autorităţii de Supraveghere Financiară, în conformitate cu normele aplicabile fondurilor de investiţii alternative de tip închis.

Conform proiectului, capitalul social iniţial al „Fondului Moldova” este de 1.250.000.000 lei, împărţit în 25.000.000 de acţiuni nominative cu o valoare nominală de 50 lei fiecare – echivalentul a aproximativ 250.000.000 euro, calculat la cursul de schimb al Băncii Naţionale a României la data adoptării legii. Întregul capital iniţial este subscris integral de statul român, prin Ministerul Finanţelor, din sume alocate prin legea bugetară anuală.

„După obţinerea autorizaţiei de funcţionare, Fondul derulează o ofertă publică iniţială având ca obiect emiterea a 25.000.000 de acţiuni noi, destinate subscrierii de către investitori instituţionali şi individuali, români sau străini. Fondul poate efectua anual majorări de capital prin emisiunea a până la 10.000.000 de acţiuni suplimentare, destinate capitalizării acestuia, în condiţiile aprobării de către adunarea generală extraordinară a acţionarilor şi cu respectarea dreptului de preferinţă prevăzut de lege”, se mai arată în proiect.

Domeniile prioritare pentru investiţii includ: infrastructura de transport, energie şi comunicaţii (incluzând proiecte transfrontaliere şi interconectări); sectorul energetic cu accent pe energia regenerabilă; infrastructura sanitară şi de educaţie; digitalizarea, cercetarea, inovarea şi dezvoltarea tehnologică; agricultura, industria prelucrătoare, logistică şi lanţuri valorice integrate; precum şi dezvoltarea urbană şi regională, locuinţele sociale şi regenerarea urbană.

„Această iniţiativă nu este doar un proiect economic, ci şi o investiţie în viitorul comun al celor două state româneşti”, subliniază expunerea de motive a proiectului.

Propunerea legislativă urmează să fie supusă dezbaterii în Camera Deputaţilor, autoritatea decizională în acest proces.

Pentru mai multe informaţii despre evoluţia legislativă și impactul fondurilor de investiţii alternative, consultaţi articolele aferente pe Agentia20.



Sursa articol