Proteste în Iran: Tensiuni crescute pe fondul crizei economice

Protestele din Iran au intrat în a patra zi, când demonstranții, nemulțumiți de dificultățile economice și de deprecierea rapidă a monedei naționale, au încercat să pătrundă într-o clădire a guvernului local în orașul Fasa, situat în sudul țării. Potrivit mass-mediei de stat, un grup organizat de „incitatori” a încercat să deschidă porțile clădirii guvernamentale, dar a fost oprit de intervenția forțelor de securitate.

Imagini difuzate de televiziunea de stat arată o mulțime care forțează intrarea, reacția autorităților fiind rapidă. „Atacul lor a eșuat, iar lidera acestora, o femeie în vârstă de 28 de ani, a fost arestată”, au transmis jurnaliștii. Trei membri ai forțelor de securitate au fost răniți în timpul incidentului, în timp ce patru protestatari au fost reținuți.

Crisis of Confidence

Protestele au debutat duminică, când comercianții din Tehran s-au mobilizat pe fondul unei scăderi dramatice a rialului, care a atins un minim istoric în raport cu dolarul american. În doar un an, moneda națională s-a depreciat de la 820.000 la aproape 1.42 milioane de riali pentru un dolar. Această situație amplifică dificultățile economice existente, marcate de o inflație ce depășește 50%.

De la începerea manifestațiilor, acestea s-au extins și în alte mari orașe ale țării. Marți, studenții au protestat în capitală, în timp ce alte revolte au avut loc în orașe precum Isfahan și Yazd. Aceste demonstrații sunt un semn clar al nemulțumirii crescânde în rândul populației, care simte presiunea economică tot mai acută.

Reacția autorităților

Președintele Masoud Pezeshkian a declarat, într-un forum de afaceri la Tehran, că evenimentele recente ar putea fi influențate de intervenții externe. „Ne confruntăm cu presiuni externe din partea dușmanilor țării, dar și cu provocări interne”, a afirmat el. În ciuda recunoașterii dificultăților economice, mesajul președintelui sugerează o tendință de a minimaliza impactul protestelor.

Între timp, procurorul general al Iranului, Mohammad Movahedi-Azad, a promis o „răspuns decisiv” la orice acțiune care ar putea destabiliza țara. Acesta a subliniat că manifestațiile pașnice sunt legitime, dar a avertizat că „orice încercare de a transforma protestele economice într-un instrument de insecuritate va atrage o reacție legală”.

Neîncrederea publicului față de guvern

Punctul nevralgic al protestelor pare să fie lipsa de încredere a populației în capacitatea guvernului de a gestiona criza economică. Trita Parsi, expert în relațiile internaționale, a semnalat că declarațiile oficialilor guvernamentali, inclusiv ale președintelui, contribuie la o percepție negativă. „Guvernul trebuie să demonstreze că poate face ceva pentru a rezolva aceste probleme”, a declarat Parsi.

Situația este cu atât mai delicată cu cât, pe lângă dificultățile economice, Iranul se confruntă și cu o criză energetică severă. Dilemele legate de deficitul de apă și scăderea nivelului rezervelor de apă din marile orașe adaugă un strat suplimentar de complexitate la aceste tensiuni sociale.

Atitudinea autorităților, ce oscilează între promisiuni de dialog și avertismente ferme, reflectă o criză de credibilitate. Într-un climat în care cetățenii își doresc să își exprime deschis nemulțumirile, modul în care guvernul va reacționa în continuare va avea un impact semnificativ asupra stabilității interne. Oamenii așteaptă nu doar sprijin economic, ci și un răspuns ferm și juste în fața provocărilor provocate de criza economică, în contextul actual.