Liderul rus se confruntă cu prăbușirea unei rețele de aliați

Conflictul din Ucraina, care trebuia să fie o operațiune rapidă, se transformă într-un război de uzură, iar Vladimir Putin se află acum într-o poziție vulnerabilă. Războiul a depășit 1.400 de zile, eclipsând durata campaniei sovietice împotriva naziștilor. Chiar dacă Kremlinul se străduiește să mențină imaginea unei mari puteri, rețeaua sa de aliați, construită timp de două decenii, se destramă rapid, iar presa internațională începe să observe că Putin se află la o răscruce crucială.

Declinul sprijinului internațional

Pe măsură ce situația din Ucraina devine tot mai complicată, Moscova se confruntă cu pierderi semnificative pe plan internațional. Chiar și partenerii tradiționali ai Rusiei sunt afectați. Spre exemplu, bombardamentele ucrainene au lăsat 600.000 de ruși fără electricitate în regiunea Belgorod, în timp ce Kremlinul pierde din puterea sa de influență în Orientul Mijlociu. „Prăbușirea guvernului lui Bashar al-Assad în Siria l-a privat pe Putin de un aliat crucial”, afirmă un expert în relațiile internaționale.

Pe lângă cele mai recente dificultăți din Orientul Mijlociu, Putin se confruntă și cu o situație precară în America de Sud. Capturarea lui Nicolás Maduro de către Statele Unite a fost un moment umilitor pentru Kremlin, care s-a folosit de Venezuela ca un simbol al influenței sale. Această pierdere ilustrează vulnerabilitatea Rusiei în fața presiunilor internaționale crescânde, iar relațiile bilaterale sunt adesea considerate mai mult o iluzie decât o realitate stabilă.

Criticile interne din Rusia

Pe plan intern, nemulțumirile cresc. Bloggerul militar pro-război, cunoscut sub pseudonimul Maxim Kalașnikov, a declarat că „o întreagă eră se apropie de sfârșit”. Criticile la adresa conducerii ruse subliniază percepția că autoritățile investesc prea mult timp în crearea unei imagini de mare putere, în loc să ofere soluții concrete pentru problemele cu care se confruntă țara. În fața acestor provocări, mulți ruși devin tot mai sceptici în legătură cu promisiunile lui Putin, inclusiv afirmarea că „putem face asta din nou”.

Aceste frustări sunt amplificate de faptul că Moscova se află în defensivă, neavând capacitatea de a sprijini regimuri prietene din alte colțuri ale lumii. De exemplu, în ultimele săptămâni, Rusia a fost acuzată că a furnizat echipamente militare Iranului pentru a face față protestelor din țară, în ciuda faptului că acest parteneriat este marcat de o profundă neîncredere. Potrivit expertului Nikita Smagin, „iranienii nu își fac iluzii că Rusia le va oferi sprijin real în momentele dificile.”

Eco-uri din trecutul imperial

Fostul diplomat rus Boris Bondarev atrage atenția asupra faptului că alianța inspirată de Kremlin a fost întotdeauna fragilă. „Nici Venezuela, nici Iranul nu fac parte din vreun imperiu rusesc”, explică el, subliniind că au devenit parteneri strategici din necesitate. Situația actuală scoate în evidență realitatea că umanismul și cooperarea internațională rămân la nivel declarativ, în condițiile în care fiecare stat acționează în interes proprie.

În timp ce Kremlinul încearcă să explice că acțiunile americane sunt o încercare de a „împinge Rusia la colț”, se speculează că Putin va răspunde printr-o demonstrație de forță, inclusiv cu lansarea de rachete hipersonice asupra Ucrainei. Aceste acțiuni ar putea să reflecte o încercare de a masca vulnerabilitățile interne și de a redemonstra dominația Rusiei pe scena internațională.

Pe măsură ce alianțele se destramă și criticile interne devin tot mai vocale, întrebarea care rămâne este: ce va face Vladimir Putin în fața acestor provocări? Timpul va dezvălui dacă liderul rus va reuși să regândească strategia sa pe scena globală sau dacă va continua să joace cartea forței până la final.