Conflictul din Orientul Mijlociu riscă să conducă la insecuritate alimentară pentru 45 de milioane de oameni, a avertizat Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI). Potrivit oficialului, criza ar putea fi agravată în continuare, cu impact major asupra economiei globale.

Creșterea prețurilor și efectele asupra populației

În discursul său inaugural înaintea reuniunilor de primăvară ale FMI, Georgieva a subliniat că instituția anticipează o cerere suplimentară de ajutor din partea statelor membre, estimată între 20 și 50 de miliarde de dolari. Această sumă variază în funcție de evoluția conflictului și de durata unei eventuale încetări a focului.

Directorul FMI a atenționat că creșterea accentuată a prețurilor la energie și perturbările în aprovizionarea cu petrol, gaze naturale și fertilizatori riscă să genereze insecuritate alimentară pentru cel puțin 45 de milioane de persoane. În acest context, numărul total de persoane afectate de foamete ar putea depăși 360 de milioane.

Georgieva a subliniat că, chiar și în cel mai optimist scenariu, nu se va ajunge la o revenire rapidă la situația anterioară izbucnirii conflictului. FMI urmează să publice marți o actualizare a raportului privind perspectivele economiei mondiale, care va reflecta impactul evenimentelor din Orientul Mijlociu. Raportul va include o gamă de scenarii, de la o normalizare relativ rapidă a situației geopolitice până la o menținere prelungită a prețurilor ridicate la petrol și gaze.

Impactul asupra economiei mondiale

Un astfel de scenariu ar putea pune sub semnul întrebării așteptările privind inflația și ar putea conduce la un nou ciclu inflationist costisitor pentru economiile globale. Directorul FMI a recunoscut că și în cel mai bun scenariu, se preconizează o revizuire în scădere a creșterii economice mondiale.

„Daunele aduse infrastructurii, perturbările lanțurilor de aprovizionare, pierderea încrederii și alți factori sunt responsabili” pentru această situație, a explicat Georgieva, adăugând că „creșterea va fi mai lentă, chiar dacă noua pace este durabilă”. Statele importatoare de petrol și țările cu venituri mici, care dispun de o marjă fiscală limitată, vor fi printre cele mai afectate.

Banca Mondială a estimat, într-un raport publicat miercuri, că țările din Orientul Mijlociu au suportat deja „un cost economic imediat și sever” din cauza războiului. Se preconizează că creșterea economică în regiune va scădea cu 0,6 puncte procentuale, ajungând la 1,8% în 2026, comparativ cu previziunile anterioare conflictului.

Georgieva a subliniat că guvernele pot interveni în diverse moduri pentru a atenua efectele crizei, dar a avertizat împotriva măsurilor precum controlul exporturilor sau al prețurilor. Pe termen scurt, a recomandat „să se aștepte și să se evalueze” evoluția situației geopolitice. În cazul în care așteptările privind inflația se modifică, „băncile centrale trebuie să acționeze cu hotărâre prin creșterea ratelor dobânzilor”, a conchis directorul FMI.