Economia României a intrat în recesiune tehnică

România a intrat în recesiune tehnică, după ce Institutul Național de Statistică (INS) a raportat o scădere de 1,9% a Produsului Intern Brut (PIB) în trimestrul IV al anului 2025, după o scădere de 0,2% în trimestrul anterior. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la viitorul economic al țării, între experți existând divergențe cu privire la caracterul temporar sau permanet al acestei recesiuni.

Recesiunea tehnică este definită prin două trimestre de contracție economică consecutivă. Specialiștii subliniază că, deși acest indicator poate fi îngrijorător, el nu reflectă întotdeauna starea reală a economiei. Iulian Stănescu, cercetător sociologic la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, a explicat: „Recesiunea tehnică este un semnal statistic, în timp ce recesiunea propriu-zisă se resimte în viața cotidiană a populației”.

Impactul asupra populației și economiei

Comparativ cu recesiunea tehnică, care este o scădere temporară și măsurabilă, recesiunea propriu-zisă implică consecințe semnificative, precum creșterea șomajului și scăderea veniturilor. Trecerea de la un stadiu la altul poate lăsa amprente asupra bunăstării populației. Anul 2025 a văzut inflația atingând aproape 10% și un câștig salarial mediu net ce a scăzut cu 4,5% în termeni reali, o situație neobișnuită pentru economia românească.

„Această scădere nu a mai fost văzută de aproape trei decenii. Trebuie să ne întoarcem până în 1997 pentru a găsi o similaritate”, afirmă Stănescu, evidențiind gravitatea situației. Cu fiecare zi, românii simt din ce în ce mai mult efectele scăderii consumului, un factor-cheie ce determină tendințele economice.

Mecanismele din spatele recesiunii

Cauzele acestei recesiuni tehnice sunt diverse. Unii experți subliniază factori conjuncturali, cum ar fi un an agricol slab sau problemele logistice cauzate de secetă. Totuși, Iulian Stănescu atrage atenția asupra problemelor structurale adâncite de un model economic bazat pe îndatorări și investiții în sectoare cu venituri scăzute.

„În ultimul deceniu, datoria publică a crescut alarmant, iar resursele financiare nu au fost, în majoritate, direcționate către activități generatoare de exporturi și productivitate”, a declarat expertul. În plus, România confruntă o scădere demografică, ceea ce reduce și mai mult puterea de consum.

Pe termen lung, Stănescu avertizează că, „dacă nu se schimbă fundamental productivitatea, ne îndreptăm spre stagnare economică sau chiar declin”. Schimbările din piață, cum ar fi costul crescut al energiei și scăderea investițiilor, contribuie la o atmosferă economică incertă.

Într-un peisaj economic atât de volatil, întrebarea rămâne: se va transforma recesiunea tehnică în una reală, resimțită de toți românii? Numai timpul va răspunde, însă accentul pe politici economice eficiente devine tot mai presant.