Primăriile sub presiune: Reducerea cheltuielilor cu 10%, un proiect de reformă controversat

Guvernul României a lansat recent un nou pachet de reformă, având ca scop reducerea cheltuielilor în administrația publică cu 10%. Modificările, publicate de Ministerul Dezvoltării în dezbatere publică, vor afecta atât primăriile din mediul rural, cât și instituțiile centrale. Propunerile se concentrează pe diminuarea bugetelor fără a afecta salariile de bază, dar primarii care nu se conformează se confruntă cu sancțiuni severe, inclusiv pierderea veniturilor din impozitul pe venit.

Cea mai discutată măsură din acest proiect este obligativitatea primăriilor de a reduce efectiv numărul de angajați, însă, în acest an, edilii au opțiunea de a economisi fără disponibilizări. „Stimulăm primăriile să-și ajusteze bugetele, deși multe dintre ele se confruntă cu presiuni mari”, a declarat un reprezentant al Ministerului Dezvoltării. În același timp, este clar că primăriile care ezită în aplicarea acestor măsuri nu vor mai primi sumele necesare din impozitul pe venit, o măsură ce ar putea intensifica tensiunile între autoritățile locale și cabinetul actual.

Provocările administrației locale

Printre restricțiile impuse, primăriile din localitățile cu mai puțin de 4.500 de locuitori vor putea înființa poliție locală doar dacă bugetul lor acoperă integral costurile de funcționare. De asemenea, ministerele sunt vizate de o limitare a numărului de angajați, fiecare cabinet putând avea maximum trei angajați. Această măsură ridică întrebări referitoare la viabilitatea serviciilor publice, mai ales în zonele defavorizate.

Pentru liderii locali, adaptarea la aceste reguli stricte va fi o misiune complicată. Primarul unei comune nereprezentate de un partid de putere a subliniat: „Este o provocare enormă să gestionăm bugete din ce în ce mai restrânse, fără a diminua calitatea serviciilor pentru cetățeni.” Autoritățile locale se tem că nu vor putea face față cerințelor guvernamentale fără a afecta în mod negativ comunitățile pe care le reprezintă.

Măsuri pentru eficientizarea administrației centrale

În ceea ce privește administrația centrală, reducerea cheltuielilor este așteptată să vină din diminuarea sporurilor, nu din salariile de bază. Premierul Ilie Bolojan a precizat că este esențial să găsească soluții care să minimizeze nemulțumirile nu doar în rândul celor din opoziție, ci și în rândul primarilor din coaliția guvernamentală. „Nu putem ignora că există o realitate comună pentru toți primarii, indiferent de culoarea politică”, a spus acesta într-o intervenție televizată.

O altă măsură menită să prevină corupția constă în limitarea numărului de mandate pentru directorii din ministere, care vor putea ocupa funcții doar pentru maximum două mandate. Acest lucru ar trebui să asigure o rotire mai frecventă a personalului, prevenind astfel consolidarea puterii în mâinile câtorva funcționari.

Colaborare și consorții pentru localități

Un aspect pozitiv al noilor reglementări este încurajarea localităților de a se asocia în consorții, permițându-le să colaboreze în cadrul diferitelor proiecte. Aceasta ar putea conduce nu doar la economii de resurse, dar și la accesarea mai ușoară a fondurilor guvernamentale. „Colaborarea între primării poate transforma radical modul în care ne gestionăm resursele”, a afirmat un primar dintr-o asociație de localități.

Aceste reglementări și reforme reprezintă un pas major în încercarea de a eficientiza administrația românească, însă implementarea lor va necesita o coordonare atentă și deschidere din partea tuturor actorilor implicați. Trecerea de la vorbe la fapte se dovedește a fi, însă, un proces complex, iar consecințele reformelor vor fi resimțite nu doar la nivelul bugetelor publice, ci și de către cetățenii care depind de serviciile oferite de administrația locală și centrală.