„Jo napot kivanok”, ar fi trebuit să le zic, cu un entuziasm ușor suspect pentru o dimineață cu alegeri parlamentare, celor care au venit să voteze la Ambasada Ungariei din București. Dar nu a fost să fie. Nimeni nu a dorit să împărtășească nimic. Nici măcar președintele secției de votare nu a dorit să răspundă la întrebări. Așa că înfrângerea lui Viktor Orban s-a consumat pe tăcute.

La poarta ambasadei, liniștea era… diplomatică. Nimic din dramatismul unei seri în care Viktor Orban pierdea controlul, după 16 ani. Nici urmă de reacții, de nervi, sau măcar un „vedem”.

Opt refuzuri sub o magnolie gigantică

O magnolie gigantică făcea umbră porții principale a ambasadei, pe unde oamenii intrau să voteze. Magnolia era mare și, probabil, mai stabilă decât unele guverne din regiune.

Un jandarm relaxat, care păzea instituția, a povestit că ar fi „cea mai bătrână magnolie din București”, dar informația nu s-a confirmat. Deși impresionantă, magnolia din curtea Ambasadei Ungariei nu este cea mai bătrână, ci se găsește în curtea unei grădinițe din Sectorul 2.

În tot acest timp, am încercat să vorbesc cu votanții. Nu a funcționat. Am fost refuzat de opt persoane din cei 98 care s-au prezentat la vot duminică. Unii au evitat contactul vizual, alții au spus direct „nu”, iar unii, mai tineri, păreau să vorbească doar maghiară.

Observator independent la datorie

Singurul om dispus să vorbească a fost, ironic, cel care nu venise să observe, ci să voteze. Florin Bălțeanu, angajat în administrația publică, a petrecut prima zi de Paște la Ambasada Ungariei din București, bifând proceduri electorale.

A făcut această alegere pentru că, spune el, cineva trebuia să o facă. „Cred că e important să existe observatori la toate alegerile. Și tocmai fiind Paștele, în România este mai greu să ai observatori azi. Și am zis că, pentru democrație, este important să facem asta”, a explicat Florin Bălțeanu.

Prezența la vot a fost mare, în special pentru cei înscriși pe lista specială. Discuția a alunecat spre sistemul electoral maghiar, complicat. Votul din diaspora nu funcționează ca în România, nu există parlamentari ai diasporei, iar voturile se duc în circumscripțiile din Ungaria. Florin a menționat că „E un sistem foarte complicat”.

La finalul zilei, Florin a completat procesul verbal: „În procesul verbal de la finalul votului celor ce nu au reședința în Ungaria, erau rubrici pentru observatori, le-am scris că nu am identificat probleme. Căci nu am identificat. Probabil era mai bine să fi știut maghiară, sper să nu fi trecut pe lângă mine ceva aiurea, nu am avut subtitrare”, a explicat el.

Cifrele înfrângerii

Pentru cetățenii maghiari cu reședința în Ungaria, 109 persoane au fost înscrise să voteze la ambasadă, 98 au votat, iar două au fost respinse. Separat, există votul celor cu reședința în afara Ungariei, un sistem mai complicat.

În registrul special apar 206.385 persoane cu adrese în România. La ambasadă, pentru votul prin corespondență a fost o matematică ciudată: 133 persoane au cerut să ridice plicurile de aici, iar 144 de plicuri au fost depuse în final.

Proiecțiile oficiale bazate pe numărătoarea a peste 98% din voturi au arătat că partidul de centru-dreapta, pro-UE, Tisza, condus de Peter Magyar, a câștigat 138 de mandate.