Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială (BM) au tras un semnal de alarmă privind efectele războiului din Iran asupra economiei globale. Cele două instituții financiare internaționale au anunțat că vor revizui în scădere previziunile de creștere economică la nivel mondial și, în același timp, vor majora estimările privind inflația. Țările emergente și cele în curs de dezvoltare sunt cele mai vulnerabile în fața creșterii prețurilor la energie și a întreruperilor în lanțurile de aprovizionare.

Prognoze economice revizuite

Înainte de declanșarea războiului, cele două instituții financiare se așteptau la o îmbunătățire a perspectivelor economice globale. Situația s-a schimbat radical, iar conflictul a generat o serie de șocuri care vor afecta creșterea economică și eforturile de combatere a inflației. Banca Mondială estimează acum o creștere de 3,65% pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare în 2026, față de 4% cât era previzionat în luna octombrie. Dacă războiul va dura mai mult, această cifră ar putea scădea la 2,6%.

Inflația în aceste țări este prognozată să atingă 4,9% în 2026, cu mult peste estimarea anterioară de 3%. În scenariul pesimist, inflația ar putea ajunge la 6,7%. FMI a avertizat, de asemenea, că aproximativ 45 de milioane de persoane ar putea suferi de insecuritate alimentară acută dacă războiul continuă să perturbe livrările de îngrășăminte.

Măsuri de Sprijin și Provocări

FMI și Banca Mondială se mobilizează pentru a sprijini țările vulnerabile, într-un context în care datoriile publice au atins niveluri record, iar bugetele sunt sub presiune. FMI anticipează cereri suplimentare de sprijin de urgență, estimate între 20 și 50 de miliarde de dolari, pentru țările cu venituri mici și importatoare de energie. Banca Mondială a declarat că ar putea mobiliza aproximativ 25 de miliarde de dolari prin instrumente de răspuns la criză, pe termen scurt, și până la 70 de miliarde de dolari în șase luni, dacă va fi necesar.

Economiștii îndeamnă guvernele să utilizeze măsuri țintite și temporare pentru a atenua impactul prețurilor mai mari asupra cetățenilor, deoarece măsurile ample ar putea alimenta inflația. Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a subliniat importanța unei conducerii responsabile și a măsurilor fiscale și monetare eficiente pentru a depăși criza. „Dar acesta este un șoc la adresa sistemului”, a avertizat Ajay Banga.

Echilibru economic delicat

Țările se confruntă cu o provocare majoră: găsirea unui echilibru între gestionarea inflației, menținerea creșterii economice și crearea de locuri de muncă pentru cele 1,2 miliarde de persoane care vor intra în forța de muncă în țările în curs de dezvoltare până în 2035. Totodată, FMI și Banca Mondială operează într-un context global tensionat, marcat de relațiile tensionate dintre Statele Unite și China.

Mary Svenstrup, fost oficial de rang înalt în cadrul Trezoreriei SUA, a subliniat că multe economii emergente și în curs de dezvoltare au intrat în criză cu vulnerabilități mai mari. „Această criză trebuie să fie un catalizator pentru ca acționarii FMI să regândească cu adevărat modul în care Fondul sprijină țările vulnerabile, recunoscând că vom asista la mai multe șocuri globale. Nu le putem cere să sacrifice creşterea şi dezvoltarea de dragul refacerii rezervelor,” a declarat Svenstrup. Aceasta a adăugat că țările ar trebui să implementeze reforme mai ambițioase dacă primesc fonduri noi.