Curtea de Justiție a Uniunii Europene a luat o decizie importantă în ceea ce privește executarea mandatelor europene de arestare, stabilind că o autoritate judiciară nu poate refuza executarea unui mandat european de arestare și să preia ea însăși executarea pedepsei fără consimțământul statului care a emis acest mandat. Această hotărâre are implicații semnificative pentru persoanele care fug de justiție și se ascund în alte state membre ale Uniunii Europene.

În prezent, există mai mulți fugari români care se află în Italia și Grecia, printre care Sorin Oprescu, Alina Bica, Daniel Dragomir și Dragoș Săvulescu. Aceștia nu au fost predați României, iar instanțele italiene și elene au decis să execute pedepsele cu închisoarea emise de România în Italia și Grecia, dar cu suspendare. Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene arată că fără consimțământul statului emitent, statul membru care refuză executarea mandatului european de arestare nu poate prelua executarea pedepsei.

CJUE a precizat că mandatul european de arestare se bazează pe principiul încrederii reciproce și că refuzul de executare este o excepție care trebuie întotdeauna să facă obiectul unei interpretări stricte. Instanțele judecătorești ale statului membru care refuză executarea mandatului european de arestare pentru ca pedeapsa să fie executată MUST să obțină consimțământul instanțelor din statul membru emitent pentru preluarea executării pedepsei pronunțate în acest din urmă stat.

Fosta ministră a Justiției, Alina Gorghiu, a salutat decizia CJUE, spunând că aceasta înseamnă că fugarii nu mai pot profita de interpretări diferite ale legislației și că România își păstrează dreptul de a executa pedepsele proprii, fără ca alt stat să le modifice după bunul plac. Ea a adăugat că mulți vor reevalua acum „fuga din țară”.

În concluzie, decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene reprezintă un pas important în combaterea fugii de justiție și a executării mandatelor europene de arestare. Prin această hotărâre, CJUE a stabilit clar că statele membre trebuie să respecte mandatele europene de arestare și să obțină consimțământul statului emitent pentru preluarea executării pedepsei. Acest lucru va ajuta la creșterea încrederii reciproce între statele membre și la consolidarea sistemului de justiție penală european.