România, în recesiune tehnică: Semne îngrijorătoare pe harta economică

Economia României a fost oficial declarată în recesiune tehnică, după ce datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS) au evidențiat o scădere consecutivă a Produsului Intern Brut (PIB) în ultimele două trimestre. Conform statisticilor, PIB-ul a scăzut cu 1,9% în trimestrul IV din 2025 față de trimestrul III, după o scădere anterioară de 0,2% în trimestrul II. Avertizările despre o situație economică precară vin din partea specialiștilor, precum Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, care subliniază că anul acesta nu se preconizează o îmbunătățire a condițiilor economice.

Efectele scăderii consumului asupra economiei

Cauza principală a acestei contracții economice este, conform lui Codirlașu, reducerea consumului. „Am avut inflație de aproximativ 10%, iar creșterile salariale au fost de doar 5%, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a puterii de cumpărare”, a explicat el. Cu consumul care joacă un rol esențial în susținerea creșterii economice, perspectivele de revenire par sumbru. Desigur, se conturează o posibilitate de revitalizare a economiei prin investiții și acccesarea fondurilor europene, însă aceasta depinde de implementarea reformelor necesare.

Codirlașu a atras atenția și asupra deficitului bugetar ridicat, care a fost corectat prin majorări de taxe, o strategie contestată de mulți economiști. „Reducerea deficitului ar trebui făcută prin diminuarea cheltuielilor publice, nu prin creșterea taxelor. Nu poți relansa economia luând bani din sectorul privat”, a subliniat președintele CFA România.

Răspunsul autorităților la situația economică

Reacțiile oficialilor nu au întârziat să apară. Premierul Ilie Bolojan a comentat recesiunea tehnică, spunând că aceasta „face parte din costul anticipat și inevitabil” al tranziției de la un model economic bazat pe consum la unul centrat pe investiții și productivitate. Tot el a afirmat că România nu traversează o criză, ci mai degrabă o perioadă de corecție, ceea ce sugerează o stare generală de optimism pentru viitor, chiar și în fața statisticilor îngrijorătoare.

Victor Giosan, consilier al premierului, a întărit punctul de vedere al lui Bolojan, afirmând că recesiunile tehnice sunt fenomene normale în ciclurile economice, în special după o perioadă lungă de creștere. Cu toate acestea, economiștii subliniază că stabilitatea economică pe termen lung depinde de politici fiscale responsabile și de capacitatea autorităților de a gestiona dezechilibrele bugetare.

Unele previziuni alarmante pentru viitor

Perspectivele economice pentru 2026 rămân moderate, iar Codirlașu a avertizat că România riscă o eventuală stagflație. Această situație ar fi caracterizată de stagnare economică în paralel cu o inflație ridicată, o combinație dificil de gestionat. Politicile fiscale și manevrele de ajustare ale autorităților devin, astfel, cruciale în acest climat economic tulbure.

În concluzie, România se confruntă cu provocări economice semnificative, iar reacțiile autorităților, dar și ale specialiștilor, conturează un peisaj complex al incertitudinii. Cu toate că recesiunea tehnică nu presupune automat o criză economică severă, urgența unor măsuri economice eficiente devine din ce în ce mai evidentă. Situația actuală poate fi privită ca un test al capacității României de a naviga prin ape tulburi, unde doar timpul va arăta dacă autoritățile vor reuși să redreseze economia sau dacă, dimpotrivă, vor fi luate măsuri insuficiente pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale cetățenilor.