De Alexandra Cîrjă și Tana Foarfă, Europuls

În istoria unei națiuni există clipe în care o poartă se deschide și, odată ce o traversăm, realitatea nu mai poate rămâne aceeași. Pentru România, 1 ianuarie 2007 a marcat una dintre aceste momente decisive. A fost startul unui parcurs îndelungat, cu obiective noi, norme noi și un parteneriat care avea să testeze răbdarea, dar și să aducă beneficii pe care abia atunci le puteam imagina.

I. România – beneficiar net: dovezi prin date și evoluţii structurale

Indiferent de ciclurile electorale sau de provocările administrative, România a rămas în permanență un beneficiar net al integrării în Uniunea Europeană. În cei 18 ani de aderare, fondurile europene atrase au depășit constant contribuţia anuală a României la bugetul UE, iar raportul cost‑beneficiu este clar favorabil. Dar avantajele aderării nu se rezumă la cifre. Fondurile europene reprezintă instrumentul prin care convergenţa reală a devenit posibilă. Impactul profund constă în stabilitatea macroeconomică asigurată, accesul la piaţa unică și un cadru legislativ care a temperat deviaţiile politice în momente critice.

● Fonduri europene

Pe parcursul a 18 ani, România a captat peste 100 de miliarde de euro în fonduri nerambursabile – o sumă fără precedent în istoria finanţelor publice. Mult mai important decât totalul este modul în care aceste resurse au remodelat peisajul naţional: autostrăzi care altfel nu s-ar fi materializat; reţele de apă, canalizare şi gaze care au scos milioane de cetăţeni din sărăcie; spitale reabilitate şi secţii noi dotate cu aparatură medicală de ultimă generaţie; investiţii substanţiale în şcoli, universităţi, digitalizare şi incubatoare de afaceri; sprijin direct pentru fermieri şi industria alimentară. De multe ori, totuşi, ne întrebăm unde s-au dus aceşti bani, având în vedere că încă lipsesc kilometri de autostradă, căile ferate noi, standarde europene în toate spitalele şi reparaţii la unele şcoli. Corupţia a erodat o parte semnificativă a acestor resurse, împiedicând dezvoltarea dorită. Cu toate acestea, datorită Comisiei Europene, putem accesa harta interactivă a tuturor proiectelor finalizate prin fonduri de coeziune.

● Educație

Investiţiile UE au revoluţionat sistemul educaţional românesc: şcolile şi universităţile au fost modernizate, dotate cu laboratoare şi echipamente digitale avansate, iar programele de digitalizare au făcut predarea mai eficientă şi aliniată cu cerinţele secolului XXI. Prin Programul Erasmus+, zeci de mii de tineri români au studiat sau efectuat stagii în alte state membre, acumulând competenţe internaţionale şi o mentalitate europeană esenţială pentru integrarea pe piaţa muncii. Programele de formare profesională şi finanţarea incubatoarelor de afaceri au susţinut apariţia unei noi generaţii de antreprenori capabili să contribuie la economia locală şi europeană.

● Sănătate

Finanţarea europeană a impulsionat modernizarea infrastructurii sanitare: spitalele au beneficiat de renovări majore, noi secţii de terapie intensivă şi echipamente de diagnostic de ultimă generaţie. Proiectele de digitalizare a dosarelor medicale și de telemedicină au facilitat accesul la servicii de calitate în zonele rurale, reducând discrepanțele dintre mediul urban și cel rural.

În concluzie, cei 18 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană au demonstrat că, în ciuda obstacolelor și a provocărilor interne, impactul fondurilor europene este palpabil și benefic pe multiple planuri: infrastructură, educație, sănătate și dezvoltare economică. Pentru o perspectivă completă asupra evoluțiilor și proiectelor în derulare, accesaţi secţiunea dedicată pe agentia20.ro.



Sursa articol