Banca Mondială își schimbă radical viziunea asupra politicii industriale: de la „eșec costisitor” la instrument crucial

Banca Mondială, instituția care a stigmatizat politica industrială timp de decenii, își revizuiește radical poziția. Într-un nou raport, banca recunoaște importanța intervențiilor guvernamentale în sprijinul anumitor industrii, abandonând astfel o abordare care a dominat gândirea economică globală timp de peste trei decenii. Schimbarea de paradigmă vine pe fondul unei înmulțiri a exemplelor de țări care au folosit cu succes politici industriale pentru a-și crește economiile.

Noi dovezi contrazic vechile concluzii

Încă din 1993, Banca Mondială analiza creșterea economică rapidă din Asia de Est, atribuind-o, în mod controversat, unor „eșecuri costisitoare” ale intervențiilor guvernamentale. Noua analiză, însă, contrazice aceste concluzii. Raportul recent arată că „marele impuls” al guvernului sud-coreean pentru industria grea și chimică în anii ’70 a contribuit la o creștere de 3% a economiei pe an. Indermit Gill, economistul-șef al Băncii Mondiale, sublinia că vechile recomandări sunt acum „ca o dischetă” – depășite.

Decizia Băncii Mondiale de a-și schimba poziția vine într-un moment în care tot mai multe economii apelează la politica industrială. China, de exemplu, a folosit pe scară largă diverse intervenții în perioada de creștere economică record. Mai mult, chiar și economiile bogate, precum SUA, au început să implementeze astfel de politici. În concluzia raportului, Banca Mondială afirmă că politica industrială este formată din ”ansamblul instrumentelor de politică pe care guvernele le utilizează pentru a orienta producția economică, în loc să lase acest lucru la latitudinea piețelor”.

România, un exemplu de succes

Banca Mondială citează România drept un exemplu de succes, menționând facilitățile fiscale oferite de guvern pentru inginerii informatici calificați. Aceste măsuri au contribuit la creșterea forței de muncă specializate, transformând țara într-un „centru global de prim rang pentru dezvoltarea de software”, conform sursei citate.

Atenție la instrumente și la potențialele capcane

Noua poziție a Băncii Mondiale sugerează că peste 80% din economiștii săi din diferite țări au fost consultați de guverne cu privire la utilizarea eficientă a politicii industriale. Raportul precizează, de asemenea, că politica industrială nu este o soluție miraculoasă. Gill atrage atenția asupra faptului că guvernele pot greși prin utilizarea de instrumente „brutale” precum tarifele și subvențiile generalizate, în loc de abordări mai țintite.

Conform estimărilor Băncii Mondiale, 183 de țări vizează creșterea a cel puțin unei industrii, iar țările sărace vizează în medie 13 industrii, mai mult decât dublul numărului din țările bogate. Deși țări sărace utilizează mai mult tarife la import, acestea nu oferă cele mai bune rezultate economice. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, de exemplu, susține că politicile industriale pot crea diviziuni și oportunități de corupție.