România, Polonia și Ungaria, în război cu Pfizer la Bruxelles din cauza contractelor pentru vaccinuri anti-COVID

România, Polonia și Ungaria se confruntă cu compania farmaceutică Pfizer într-un conflict juridic de amploare la Bruxelles, legat de contractele semnate pentru achiziționarea de vaccinuri anti-COVID în timpul pandemiei. Procesele, care vizează sume de miliarde de euro, au loc pe fondul unor dispute legate de dozele de vaccin care nu au mai fost livrate sau plătite. Instanța urmează să ia o decizie în următoarele săptămâni în ceea ce privește România și Polonia, în timp ce Ungaria va avea o audiere separată.

Contextul litigiilor: scăderea cererii și stocurile existente

Litigiile au apărut după ce cele trei state au refuzat să mai accepte sau să plătească anumite livrări de vaccinuri. Acest refuz a fost motivat de scăderea cererii, dar și de existența unor stocuri considerabile. Judecătorii ar putea decide până la sfârșitul lunii martie dacă țările respective mai au obligația legală de a achita dozele comandate în trecut, chiar dacă nu le mai folosesc.

Conflictul scoate la iveală tensiuni între statele membre și marile companii farmaceutice, dar și întrebări legate de modul în care Uniunea Europeană a gestionat achizițiile comune de vaccinuri. Contractele au fost stabilite într-un moment în care criza sanitară era la apogeu, iar cererea era ridicată. Un oficial european citat de Euractiv a menționat că, la acea vreme, „nu se întrevedea sfârșitul pandemiei” și că „fiecare stat membru era liber să decidă dacă încheie un contract, sau dacă se retrage.”

Pozițiile contradictorii: angajamente contractuale vs. schimbarea situației

În cazul României, autoritățile au oprit livrările pentru aproximativ 28 de milioane de doze, în valoare de peste 600 de milioane de euro. Polonia se confruntă cu o posibilă plată de aproape 1,4 miliarde de euro, iar Ungaria este vizată de pretenții mai mici, de ordinul zecilor de milioane.

Reprezentanții României consideră că acordurile „trebuie privite prin prisma dreptului contractual aplicabil și a legislației UE” și că situația reflectă „campania mai amplă a Pfizer de a exercita presiuni asupra țărilor UE în ceea ce privește livrarea contractelor de vaccinuri împotriva COVID, chiar dacă situația sau nevoile obiective de sănătate publică s-au schimbat drastic”.

De cealaltă parte, compania farmaceutică susține că Pfizer încearcă să oblige aceste state membre să își respecte angajamentele. Reprezentanții Pfizer au subliniat că firma a dat dovadă de „o flexibilitate extraordinară și un angajament continuu de a se adapta la situațiile statelor membre”.

Instanța de la Bruxelles va decide în curând soarta acestor contracte. Decizia va stabili dacă țările au obligația de a plăti pentru dozele de vaccin comandate, însă situația sanitară s-a schimbat.