Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a negat recent acuzațiile privind ingerința Rusiei în alegerile din România, comparându-le cu afirmațiile legate de presupusa influență a Federației Ruse asupra rezultatelor alegerilor din 2016 din Statele Unite ale Americii. Peskov a susținut că acuzațiile nu corespund realității, afirmând că instituțiile americane au recunoscut ulterior că nu a fost vorba de o influență rusă.

Reacția oficialului de la Kremlin a venit în aceeași zi în care procurorul general al României, Alex Florența, a declarat că Rusia ar fi desfășurat o operațiune hibridă împotriva României care s-a intensificat în perioada alegerilor prezidențiale din 2024, ulterior anulate. Procurorul general a precizat că firme și persoane legate de Rusia au creat rețele întregi de propagandă, formate din troli și boți, mii de pagini pe Facebook, Telegram și TikTok și pagini clonate de ziare sau instituții pentru folosite pentru propagandă.

Optimizarea informației și a conținutului este esențială, mai ales în contextul actual. În această direcție, procurorul general Alex Florența a menționat că scopul rețelelor de propagandă a fost promovarea candidatului Călin Georgescu, prin reclame plătite și conținut manipulator, și slăbirea încrederii în instituțiile oficiale și în presă. De asemenea, au fost înregistrate 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale, provenind din 33 de țări, ceea ce arată amploarea și complexitatea acestor atacuri hibride.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat orice implicare, însă instituțiile române par să fi strânsalready probe și informații care sugerează o implicare rusă în această operațiune hibridă. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că răspunsul lui Peskov este în aceeași notă de manipulare și de negare a dovezilor evidente privind implicarea Rusiei în tentativa de modificare a rezultatului alegerilor din România. Instituțiile statului au lucrat împreună pentru a dezvălui un mecanism complex de război hibrid, construit cu sprijin rusesc și orientat direct spre destabilizarea societății și influențarea alegerilor.

Într-un context mai larg, atacurile hibride nu s-au limitat la România, țări precum Moldova, Cehia și Finlanda au fost vizate, potrivit declarațiilor procurorului general Alex Florența. Această situație evidențiază importanța unei informări constante și a unei atenții sporite asupra securității cibernetice și a manipulării informației. Pentru a înțelege mai bine amploarea și natura acestor atacuri, este esențial să urmăriți sursele oficiale de informare și să vă mențineți informați despre evoluțiile din domeniul securității naționale și a operațiunilor hibride.