Enem 2025 marchează începutul unei noi etapă pentru cei 4,8 milioane de candidaţi care vor susține testul între 31 octombrie și 5 noiembrie, iar analiza rezultatelor ultimei jumătăţi de deceniu dezvăluie o distribuție relativ constantă a performanţelor, dar și fluctuaţii semnificative în numărul celor cu note de vârf, esenţiale pentru admiterea la medicina şi alte cursuri de top.

Variabilitatea anuală a candidaţilor cu note de top la Enem 2025
Studiul realizat de Globo, bazat pe datele INEP, arată că, în proba de matematică, doar 0,2 % dintre candidaţi au depăşit pragul de 900 de puncte în 2023, iar în 2025 procentul se aşează în jurul aceleiaşi valori.

  • În 2024, peste 5 000 de candidaţi au obţinut peste 900 la matematică, comparativ cu puţin peste 2 000 în 2021.
  • Scăderea numărului de candidaţi cu note înalte a influențat note‑de‑cortă la universităţi federale, cum ar fi UnB, unde matematică are greutate patru pentru medicina.

Impactul Sisu 2026 asupra comparabilităţii notelor Enem
Începând cu 2026, Sisu va accepta notele din trei ediţii consecutive ale Enem 2023‑2025, conform declaratiei Ministerului Educaţiei.

  • Această măsură permite candidaţilor să aleagă cea mai bună medie, generând îngrijorare în rândul elevilor care vor concura cu rezultate din ediţii anterioare.
  • INEP susţine că teoria răspunsului la item (TRI) asigură comparabilitatea notelor, prin ajustarea dificultăţii şi a modelelor de răspuns.

Diferenţe de dificultate în probele Enem 2024 vs. 2023
Analiza comparativă relevă scăderi notabile în patru dintre cele cinci probe în 2024:

  • Ştiinţe ale naturii: 0,7 % candidaţi peste 700 puncte în 2024, versus 1,18 % în 2023 (aproximativ 40 % mai puţini).
  • Limbaj şi coduri: 0,16 % în 2024 versus 0,27 % în 2023, aceeaşi reducere de 40 %.
  • Matematică: diferenţa este minoră (0,17 % în 2024, 0,20 % în 2023).
  • Umanistice: inverse, 1,45 % în 2024 faţă de 1,18 % în 2023.

Redacţia Enem şi metoda de corecţie
Redacţia rămâne singura probă necorectată prin TRI, dar INEP păstrează comparabilitatea prin metodologia izonimică, evaluând aceleaşi competenţe din Matricea de Referinţă, indiferent de tema propusă. În 2023, 9,7 % dintre candidaţi au atins pragul de 900 la redacţie, iar în 2024, 10,6 %.

Cum funcționează teoria răspunsului la item la Enem 2025

  • Fiecare dintre cele 180 de întrebări este clasificată ca uşoară, medie sau dificilă, în funcție de procentul de răspunsuri corecte.
  • Algoritmul TRI ajustează scorul în funcție de consistenţa răspunsurilor: erorile la întrebări simple reduc nota finală chiar dacă răspunsurile la cele dificile sunt corecte.
  • Scopul este de a reduce empatele şi de a permite compararea directă a notelor între ediţii diferite.

Păreri ale experților asupra stabilităţii performanţelor la Enem
Statistul Frederico Torres, de la UnB, confirmă că fluctuaţiile în numărul de candidaţi cu note de vârf afectează direct cerinţele de admitere.
Prof. Thiago Valentim, de la IFRN, subliniază că “candidatii au note similare anul după an din punct de vedere statistic, confirmând eficacitatea TRI”.
Raquel Valle, de la Fundação Carlos Chagas, adaugă că “doi candidaţi cu acelaşi număr de răspunsuri corecte primesc aceeaşi notă doar dacă au ales exact aceleaşi itemi”, evidenţiind precizia modelului.

În concluzie, datele recente ale Enem 2025 confirmă că, deşi structura generală a performanţelor rămâne constantă, variaţiile în numărul de candidaţi cu note de vârf pot avea consecinţe semnificative asupra admiterii la universităţi. Monitorizarea continuă a acestor evoluţii şi înţelegerea mecanismelor TRI reprezintă paşi esenţiali pentru candidaţi și instituţiile de învățământ superior.