România se află în pragul unei transformări semnificative în securitatea cibernetică prin înființarea unui Centru de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie (CRISCE). Proiectul, propus de Ministerul Energiei, este acum în dezbatere publică și vizează întărirea protecției infrastructurilor critice în contextul unor atacuri informatice tot mai sofisticate.

Necesitatea unui centru dedicat securității cibernetice în domeniul energetic este evidentă. Sectorul energetic național, similar altor sectoare europene, se confruntă cu provocări multiple, inclusiv liberalizarea pieței și creșterea interconectării sistemelor IT. Un atac cibernetic bine coordonat ar putea afecta grav producția și livrarea energiei electrice, a gazelor naturale și a energiei termice.

Ministerul Energiei subliniază că absența unui mecanism consolidat de răspuns expune România la riscuri economice considerabile, inclusiv la instabilitatea prețurilor. Războiul din Ucraina a amplificat aceste amenințări, crescând numărul atacurilor cibernetice în regiune, ceea ce face urgentă întărirea securității cibernetice pentru a proteja statutul României ca furnizor de energie.

CRISCE va avea funcții esențiale precum monitorizarea continuă, intervenții rapide și elaborarea de strategii de protecție. Este important ca statul să atragă specialiști de vârf, prin oferirea de salarii care pot ajunge până la 20.000 de euro brut pe lună. Aceste salarii sunt semnificative în comparație cu veniturile medii din sectorul public, care se situează în jur de 4.500 – 5.000 de euro pentru specialiști IT.

Autoritățile planifică să implementeze derogări legislative pentru a permite atragerea profesioniștilor cu certificări internaționale, capabili să răspundă amenințărilor cibernetice complexe. În plus, Uniunea Europeană impune ca fiecare stat membru să desemneze o autoritate responsabilă pentru securitatea cibernetică a fluxurilor de energie electrică până în decembrie 2024, ceea ce pune presiune pe România pentru a acționa rapid.

Fără un răspuns coordonat la amenințările cibernetice, România riscă nu doar pierderi financiare, ci și o deteriorare a relațiilor internaționale. CRISCE ar putea deveni o verigă esențială pentru stabilitatea energetică și securitatea națională.

Întărirea securității cibernetice în sectorul energetic subliniază faptul că România recunoaște importanța acestei domenii ca parte integrantă a securității naționale. Implementarea eficientă a CRISCE ar putea poziționa România ca un exemplu de bună practică în protecția împotriva amenințărilor cibernetice, într-un context regional tot mai complex. Monitorizarea continuă a acestei inițiative va rămâne esențială pentru asigurarea unei infrastructuri energetice reziliente.