Gap TVA în România rămâne peste media europeană, ajungând la aproape 30 % în 2022, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană. Ministerul Finanțelor și ANAF recunosc că diferența dintre încasările ipotetice și cele efective este una dintre cele mai mari din UE, iar autoconsumul gospodăriilor este menționat frecvent în discuțiile despre cauze.

Gap TVA în România: date și cauze

În 2022, România ar fi trebuit să încaseze aproximativ 137 miliarde lei din TVA, dar în realitate a colectat puțin sub 95 miliarde lei. Astfel, gap TVA a scăzut cu 4 puncte procentuale față de 2021, dar rămâne mult deasupra Bulgariei (sub 8 %) și Ungariei (puțin peste 2 %).

Autoconsum și metoda de calcul

Raportul „VAT GAP in the EU” (Oxford Economics, 2023) explică că autoconsum – de la gemul de la bunica la producția proprie de legume – este corectat în calculul gap TVA. Metodologia “de sus în jos” ajustează consumul final al gospodăriilor pentru producția destinată autoconsumului, astfel încât zahărul de la bunică nu apare direct în cifra de gap TVA.

  • două corecții principale:
    1. ajustarea pentru autoaprovizionarea cu produse alimentare și agricole;
    2. ajustarea pentru consumul intermediar al lucrărilor de construcţii în străinătate.

Aceste ajustări reduc impactul autoconsumului asupra gap TVA, dar nu îl elimină complet.

Comparativ regional

Statele vecine prezintă un gap TVA mult mai redus:

  • Bulgaria – aproximativ 7 % în medie UE, sub 8 % la nivel național;
  • Ungaria – în jur de 2 %;
  • Slovacia – 15 %;
  • Slovenia – 9 %.

Diferențele nu se explică prin modul în care gospodăriile consumă produse făcute acasă, ci prin eficiența administrativă și digitalizarea fiscală.

Măsuri fiscale şi eficienţa lor

Guvernul român a implementat mai multe instrumente pentru a reduce gap TVA:

  • obligarea caselor de marcat să fie conectate la sistemul fiscal;
  • introducerea standardului SAF‑T pentru raportarea electronică;
  • creșterea sancţiunilor pentru neemiterea bonurilor fiscale cu cod QR.

În România, legarea caselor de marcat a generat o creștere de doar 1,6 % a încasărilor, comparativ cu 3,2 % în Ungaria. SAF‑T a adus un impuls de circa 5 % în toate țările analizate, inclusiv România.

Factori de conformitate fiscală

Experții consultati subliniază că eficacitatea măsurilor depinde de:

  • nivelul digitalizării administrației fiscale;
  • calitatea comunicării guvernului cu mediul de afaceri;
  • costurile de conformitate percepute de contribuabili.

În România, costurile ridicate de conformitate şi sprijinul insuficient din partea ANAF au crescut riscul de evaziune, reflectându‑se în un gap TVA persistent.

Concluzie

Raportul recent arată că autoconsum nu este principalul factor al gap TVA în România; mai degrabă, provocările legate de digitalizare, comunicare și costurile de conformitate fiscală limitează eficiența măsurilor ANAF. Pentru a închide diferența, autoritățile trebuie să consolideze infrastructura digitală și să simplifice procedurile, menținând contribuitorii informaţi şi sprijiniţi. Continuarea monitorizării și ajustării politicilor fiscale rămâne esențială pentru reducerea gap TVA în România.