Solstițiul de iarnă 2025, programat pentru duminică, 21 decembrie, la ora 17:03 (ora României), reprezintă cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului în emisfera nordică. În acea zi, durata zilei scade la aproximativ 8 ore 50 de minute la București, în timp ce noaptea se prelungește la peste 15 ore. De la acest moment până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, orele de lumină cresc treptat, marcând începutul oficial al iernii astronomice.

De ce nopțile sunt mai lungi în timpul solstițiului de iarnă

În perioada solstițiului de iarnă, poziția aparentă a Soarelui la amiază variază foarte puțin, rămânând aproape staționară pe cer. În România, la latitudinea de circa 45°, Soarele se ridică la doar 21° deasupra orizontului, iar razele sale lovesc Pământul sub un unghi redus, generând umbre lungi și o durată a zilei minimă. Astfel, nopțile devin cele mai lungi din an, iar fenomenul se inversează în emisfera sudică, unde corespunde începutul verii astronomice.

Semnificația astronomică a solstițiului de iarnă 2025

Solstițiul de iarnă marchează momentul în care Soarele atinge cea mai sudică poziție pe sfera cerească, la aproximativ 23°27′ sud față de ecuator, deasupra Tropicului Capricornului. În această zi, răsăritul și apusul se deplasează simetric spre sud, definind cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului. Acest aliniament natural stabilește începutul iernii astronomice, independent de calendarul meteorologic.

Originea denumirii de solstițiu

Cuvântul „solstițiu” provine din latinul *solstitium*, compus din „sol” (soare) și „stitium” (oprire). Literal, termenul înseamnă „soare nemișcat”, referindu-se la aparența statică a Soarelui pe cer în momentul solstițiului de iarnă.

Tradiții și obiceiuri legate de solstițiul de iarnă

Tradițiile asociate solstițiului de iarnă au rădăcini străvechi, de peste 4 000 de ani, în Mesopotamia antică. În multe culturi, această zi a fost sărbătorită prin ritualuri menite să reinvigoreze energia comunității și să atragă norocul. În România, obiceiurile locale includ:

  • aprinderea focurilor ritualice în curte pentru a alunga spiritele rele;
  • curățarea gospodăriei și pregătirea alimentelor speciale, cum ar fi colțunași și cozonaci;
  • colectarea ferigii în noaptea solstițiului, legată de credința că aduce noroc în dragoste și prosperitate;
  • vizitarea monumentelor megalitice, precum monumentele din Stonehenge, unde lumina Soarelui se aliniază exact la apus în această zi.

Aceste practici reflectă dorința oamenilor de a găsi lumină și speranță în cea mai întunecată parte a anului.

În concluzie, solstițiul de iarnă 2025 marchează nu doar o schimbare astronomică, ci și un moment cultural important, încărcat de tradiții și semnificații profunde. Rămâne esențial să urmărim evoluția acestor fenomene pentru a înțelege mai bine legătura dintre cosmos și viața cotidiană.