O evaluare recentă a opiniei publice plasează politicieni controversați, precum fostul președinte american, și premierul israelian, în fruntea listei liderilor mondiali percepuți ca fiind o amenințare la adresa păcii globale. Sondajul, realizat într-o țară europeană, indică o îngrijorare crescută față de tensiunile geopolitice actuale.

nn

O ierarhie a riscurilor

Cercetarea a arătat că majoritatea respondenților consideră că Donald Trump reprezintă un pericol mai mare pentru stabilitatea mondială comparativ cu lideri precum Mojtaba Khamenei, liderul suprem al Iranului, sau Kim Jong Un din Coreea de Nord. Aproximativ 81% dintre cei chestionați au indicat că Trump este un pericol semnificativ, urmat de Vladimir Putin (79,2%) și Benjamin Netanyahu (71,2%). În comparație, Khamenei a fost perceput ca o amenințare de 62,9% dintre respondenți, iar Kim Jong-Un de 62,25%. Xi Jinping, președintele Chinei, a fost menționat de 49,3% dintre participanți.

nn

Interesant este faptul că susținătorii partidelor de dreapta și extremă dreapta au fost mai predispuși să îl identifice pe Putin ca fiind principala amenințare, depășind percepția asupra lui Trump sau Netanyahu. Această diferență sugerează o polarizare în modul în care sunt evaluate amenințările la adresa păcii, în funcție de orientarea politică.

nn

Relația Israel-palestina și posibile consecințe

Pe lângă clasarea liderilor mondiali în funcție de nivelul de risc perceput, sondajul a explorat și opinia publică cu privire la diverse aspecte ale situației geopolitice actuale. Un procent semnificativ, de 75% dintre respondenți, au considerat că ar trebui exercitată o presiune mai mare asupra comunității internaționale pentru a pune capăt conflictului israeliano-palestinian.

nn

În același timp, doar 32% dintre respondenți au fost de acord cu afirmația că „SUA și Israel ar trebui să continue atacurile până la căderea regimului islamic din Iran”. Această discrepanță sugerează o nuanțare a opiniilor, cu o majoritate care susține o soluție pașnică, dar cu rezerve față de o abordare militară agresivă. De asemenea, un număr considerabil, de 70% dintre cei intervievați, au considerat probabilă, în următorul an, o expulzare masivă a palestinienilor din teritoriile lor către țările vecine.

nn

Un conflict cu perspective globale

Același sondaj arată că 80% dintre respondenți sunt de părere că un eventual război în Iran ar putea declanșa o criză economică globală în următoarele 12 luni. Experții din Orientul Mijlociu atrag atenția că întrebarea principală nu mai este doar numărul de atacuri aeriene lansate de SUA, ci dacă trupele americane vor călca în curând pe pământul iranian.

nn

Guvernele regionale se pregătesc nu pentru o ocupație pe scară largă, ci pentru riscuri imprevizibile. Chiar și un atac terestru american, scurt și țintit, ar putea agrava șocurile energetice care afectează piețele globale, ar putea aprinde rebeliuni pe mai multe fronturi și ar putea priva capitalele vecine de pârghiile diplomatice existente. Pericolul real al acestei noi faze constă în depășirea unei linii roșii critice. Odată ce forțele americane vor fi vizibile pe teritoriul iranian, regulile de angajare se vor schimba fundamental, declanșând potențial represalii pe scară largă și făcând conflictul aproape imposibil de controlat.