Protestele Gen Z 212 din Maroc, declanșate în urma construirii stadionului de 115 000 locuri pentru Cupa Mondială 2030, au atins un punct critic în prima săptămână de octombrie 2024, cu revendicări legate de sănătate, educație și locuințe.

Stadiul actual al protestelor Gen Z 212 și reacția autorităților

Miile de tineri au organizat manifestații nocturne în zece orașe, pornind din 27 septembrie. Poliția a raportat până joi 409 persoane reținute și 260 de ofițeri răniți. În urma confruntărilor violente, trei protestanți au pierdut viața în localitatea Lqliâa, unde forțele de ordine au tras contra unui grup ce încerca să pătrundă în stația de poliție.

Prim‑ministrul Aziz Akhannouch a declarat deschis că este dispus la dialog, însă mișcarea rămâne leader‑less și nu se aliniază niciunui partid politic.

Revendicările concrete ale mișcării

  • Acces gratuit și de calitate la educație pentru toți.
  • Îmbunătățirea sistemului public de sănătate, cu dotări și personal suficient.
  • Locuințe decente și accesibile.
  • Transport public modern și eficient.
  • Scăderea prețurilor la produsele de bază și subvenții pentru bunuri esențiale.
  • Creșterea salariilor și pensiilor.
  • Crearea de locuri de muncă pentru tineri și reducerea șomajului.
  • Adoptarea limbii engleze ca a doua limbă oficială, alături de arabă.

Impactul costurilor pentru Cupa Mondială asupra bugetului național

Stadionul de 115 000 locuri, estimat la 5 miliarde de dolari (3,7 miliarde de lire), a declanșat critica că fondurile ar trebui direcționate spre infrastructura socială. Conform datelor oficiale, în 2023 Marocul avea 7,8 medici la 10 000 de locuitori, mult sub recomandarea OMS de 23 la același număr.

În timp ce autoritățile susțin că evenimentul va genera beneficii economice pe termen lung, protestatarii insistă pe o priorizare a sănătății și educației, argumentând că o societate sănătoasă este baza pentru succesul oricărui proiect sportiv.

Context istoric al protestelor tinere în Maroc

Mișcarea Gen Z 212 nu este prima manifestare masivă a tinerilor. În 2011, protestele din cadrul Primăverii Arabe au condus la reforme constituționale, iar în 2004 s-a creat o comisie care a investigat revoltele din 1981, cunoscute sub numele de „martirii pâinii”. Diferența cheie constă în lipsa unei structuri politice tradiționale și în utilizarea platformelor digitale precum Discord și TikTok pentru coordonare.

Perspectiva protestatarilor privind Organizarea Cupei Mondiale 2030

Participanții, inclusiv Hajar Belhassan, 25 ani, afirmă că susțin evenimentul sportiv, dar solicită ca autoritățile să investească simultan în sănătate și educație. „Vrem să primim stadionul, dar să avem și spitalele și școlile de care avem nevoie”, spune ea.

Pe măsură ce data de începere a Cupei Mondiale 2030 se apropie, presiunea publică asupra guvernului marocan pentru a echilibra dezvoltarea sportivă cu necesitățile sociale este în creștere.

În concluzie, protestele Gen Z 212 evidențiază o cerere clară pentru reforme în domeniile sănătății, educației și locuințelor, în timp ce Marocul se pregătește să devină gazda celei mai mari competiții de fotbal din lume. Evoluția dialogului dintre autorități și mișcarea protestatară merită urmărită îndeaproape pentru a înțelege cum va evolua echilibrul dintre investițiile sportive și cele sociale în următorii ani.