Super‑gripa în România a ajuns subiect de discuție publică, iar datele recente arată o creștere semnificativă a cazurilor de gripă în sezonul 2025‑2026. În săptămâna 49 a anului 2025, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile a înregistrat 3.018 cazuri de gripă clinică, dublul celor raportate săptămâna precedentă (1.504), semnalând debutul sezonului gripal.

Analiza epidemiologică confirmă apariția subcladei K a virusului gripal A (H3N2), responsabilă pentru debutul brusc al simptomelor – febră mare, dureri musculare și tuse intensă. Medicii subliniază că termenul de „super‑gripa” nu are bază medicală și că severitatea sezonului gripal depinde în mare măsură de gradul de vaccinare a populației.

Adrian Marinescu, medic infecționist la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, explică că nu există dovezi științifice pentru existența unei entități distincte numite super‑gripa; ceea ce se observă este o creștere a infecțiilor respiratorii acute, în mare parte datorată circulației virusului gripal A (H3N2).

Virusul gripal A se clasifică prin hemaglutinine (H) și neuraminidaze (N). Subclada K a H3N2 este inclusă în vaccinul antigripal, iar mutațiile de tip „drift” (variație antigenică minoră) sau „shift” (variație majoră) pot reduce temporar eficacitatea vaccinului, deși formele vaccinate rămân în general mai ușoare.

Simptomele gripei se manifestă rapid: febră, dureri musculare și articulare, tuse și stare generală alterată. Aceste semne nu diferă în esență de alte tipuri de gripă, însă la persoanele vârstnice și la pacienții cu boli cronice pot evolua spre complicații pulmonare și insuficiență respiratorie.

Testele rapide pentru gripă sunt utile pentru orientarea diagnosticului în contextul sezonului gripal, însă nu înlocuiesc confirmarea prin PCR. Medicii recomandă în continuare consultul medical pentru stabilirea unui tratament antiviral adecvat.

Vaccinul antigripal pentru sezonul 2025‑2026 este trivalent, conținând două tulpini de tip A (H1N1 și H3N2) și una de tip B (Victoria lineage). Vaccinarea rămâne cea mai eficientă metodă de prevenție împotriva gripei și a complicațiilor sale.

Grupurile de risc pentru care vaccinarea antigripală este esențială includ:
– copii mici (până la 5 ani) și bebeluși de la 6 luni,
– vârstnici și persoanele cu afecţiuni cronice (boli respiratorii, cardiace, autoimune, cancer).

Recomandările pentru populație în plin sezon gripal sunt:
– vaccinarea imediată pentru persoanele eligibile,
– spălarea frecventă a mâinilor și utilizarea batistei la tuse/strănut,
– evitarea aglomeraţiilor și purtarea măşti în spații închise,
– aerisirea corespunzătoare a încăperilor,
– alimentaţie echilibrată și hidratare adecvată pentru susţinerea sistemului imunitar.

În concluzie, datele actuale evidențiază o intensificare a cazurilor de gripă în România, iar vaccinarea antigripală rămâne esenţială pentru limitarea severităţii sezonului gripal. Publicul este încurajat să urmărească evoluţia epidemiologică și să se vaccineze în timp util pentru a reduce riscul de complicații.