Flota fantomă de tancuri a înregistrat o creștere semnificativă în jurul Singaporeului, conform datelor Lloyd’s List Intelligence citate de autoritățile maritime internaționale. Cel puțin 27 de nave suspecte au traversat strâmtoarea Singapore în decembrie, iar alte 130 se găsesc în apropiere, lângă arhipelagul Riau din Indonezia, alimentând temeri legate de evaziunea sancțiunilor.

De ce apar tot mai multe flote fantomă lângă Singapore?

Conflictul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu au declanșat o serie de sancțiuni occidentale asupra exporturilor de petrol din Rusia, Iran și Venezuela. Pentru a menține fluxul de petrol sancționat, a apărut o rețea maritimă neoficială, bazată pe tancuri cu înregistrări obscure.

  • Sanctiuni stricte impuse de Uniunea Europeană și Statele Unite.
  • Necesitatea transportului rapid a petrolului în zonele cu trafic intens, cum ar fi Strâmtoarea Singapore.
  • Reglementările limitate ale autorităților locale în a acționa pe apele internaționale.

Ce reprezintă flotele fantomă și cum evită ele sancțiunile?

Flotele fantomă constau în tancuri vechi, cu proprietari incertaţi, care își schimbă frecvent drapele pentru a ascunde jurisdicția reală. De multe ori, acestea dezactivează sistemele AIS sau transmit coordonate falsificate, împiedicând monitorizarea conform Convenției ONU privind dreptul mării.

Aceste nave sunt de obicei deținute de companii husă în jurisdicții precum Dubai, unde transferurile de proprietate se fac rapid și anonim. Operaţiunile nocturne de transfer „bunkering” la mare cresc riscul de accidente și de contaminare a mediului.

Riscuri asociate cu tancurile din flota fantomă

Vechimea și lipsa asigurărilor pot duce la deversări de petrol costisitoare, estimări indicând cheltuieli de până la 1,6 miliarde de dolari pentru curățare. În plus, aceste nave pot elibera substanțe chimice periculoase sau pot abandona deșeuri ilegale în mări.

Cine folosește în mod predominant flotele fantomă?

Rusia rămâne principalul beneficiar, utilizând flota fantomă pentru a exporta petrol în ciuda restricţiilor. Iran și Venezuela urmează, iar India și China au absorbit majoritatea crudiului rus obținut prin aceste rute, beneficiind de prețuri sub plafonul stabilit de G7.

  • India: aproximativ 55% din volumul total al petrolului rus transportat prin flote fantomă (5,4 milioane de tone, ianuarie‑septembrie 2025).
  • China: circa 15% din același volum.

Ce măsuri au luat guvernele pentru a combate flotele fantomă?

Autoritățile europene au introdus inspecţii fizice la transferurile de la bord la bord, limitând astfel operaţiunile în rutele tradiţionale. În plus, state precum Danemarca, Suedia, Polonia, Finlanda și Estonia efectuează verificări ale asigurărilor pentru navele din Golful Finlandei.

Regatul Unit a interzis accesul la porturi, servicii de asigurare și financiare pentru 135 de nave din flota fantomă. Statele Unite amenință să adopte măsuri similare dacă Rusia nu acceptă un armistițiu în Ucraina, subliniind o cooperare transatlantică în combaterea acestor sanciuni evazate.

Concluzie

Creşterea flotelor fantomă de tancuri în zona Strâmtorii Singapore reprezintă o provocare complexă pentru reglementarea maritimă și mediul global. Monitorizarea continuă, colaborarea internaţională și aplicarea strictă a sancţiunilor rămân esențiale pentru a limita impactul acestor activităţi ilegale și pentru a proteja ecosistemele marine.

Rămâne crucial ca autorităţile, companiile de asigurare și operatorii logistici să urmărească evoluţiile acestui fenomen, pentru a asigura transparenţa şi securitatea comerțului maritim.